UPDATE: Angajatorii riscă sancțiuni mai aspre pentru încălcarea legii dialogului social. Pentru o obligație până acum nepedepsită se poate da închisoare

Legea nr. 367/2022 privind dialogul social a înlocuit pe 25 decembrie Legea nr. 62/2011, dar menține pedepsele cu închisoarea prevăzute deja, de la 3 luni la 2 ani (sau cu amendă), pentru persoana care, prin amenințări ori prin violenţe, împiedică ori obligă un angajat/lucrător sau un grup de angajaţi/lucrători să participe la grevă ori să muncească în timpul grevei sau pentru condiționarea sau constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuțiilor funcției membrilor aleși în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale constituie infracţiune. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cu excepţia infracţiunii de împiedicare/obligarea lucrătorilor să participe la grevă sau să muncească în timpul ei.

În schimb, nerespectarea unei obligații care nu a fost sancționabilă de vechiul cadru legislativ al dialogului social e acum considerată infracțiune. Este vorba despre încălcarea interdicției de a încadra personal care să îi înlocuiască pe cei aflați în grevă, care poate fi pedepsită cu închisoare de la o lună la un an sau amendă.

De asemenea, noua lege prevede următoarele sancțiuni ce pot fi aplicate angajatorilor:

• amendă de 5.000 lei, împărțită solidar cu organizația sindicală, pentru nedepunerea, spre publicare, a contractului colectiv de muncă (CCM) în Monitorul Oficial, partea a V-a (sancțiune înăsprită - până acum amenda era de 3.000 lei) și pentru semnarea CCM-ului de către alte persoane decât reprezentanții mandatați de părți;
• amendă de la 5.000 la 10.000 lei pentru refuzul nejustificat de înregistrare a contractelor colective de muncă (sancțiune nouă).
• amendă de la 10.000 la 20.000 lei pentru împiedicarea în orice mod a accesului inspectorului de muncă pentru constatarea eventualelor contravenţii în cazul unei greve. Amenda se va putea aplica oricărei părți, fie angajatorului/organizației patronale, fie organizației sindicale (sancțiune înăsprită - în prezent, amenda este de la 5.000 la 10.000 lei);
• amendă de la 15.000 la 20.000 lei pentru:
  • neinvitarea sindicatului reprezentativ la nivel de unitate să participe la lucrările consiliului de administrație sau a altui organ asimilat, însă doar pentru discutarea problemelor de interes profesional și social cu impact asupra angajaților/ lucrătorilor (sancțiune nouă);
  • neinformarea și lipsa consultării angajaților cu privire la evoluția recentă și probabilă a activităților și a situației economice a unității, atunci când angajații/lucrătorii au cerut acest lucru în scris (sancțiune nouă);
  • nedemararea negocierii colective, care este obligatorie la nivelul unităților care au cel puțin 10 angajați/lucrători, precum și la nivel de sector (sancțiune înăsprită - până acum, amenda era de la 5.000 la 10.000 lei).
• amendă de la 20.000 la 25.000 lei pentru intervenția angajatorilor de natură să limiteze ori să împiedice exercitarea drepturilor privind elaborarea reglementărilor proprii ale organizațiilor sindicale, de a-și alege liberi reprezentanții, de a-și organiza gestiunea și activitatea și de a-și formula programe proprii de acțiune (sancțiune înăsprită - amenda veche era de la 15.000 la 20.000 lei);
• amendă de la 30.000 la 50.000 lei pentru împiedicarea exercițiului dreptului de liberă organizarea sau asociere sindicală (sancțiune nouă).

O sancțiune care a fost eliminată din noua lege face referire la nerespectarea obligației de a primi și înregistra sesizările primite de la organizațiile sindicale privind revendicarile angajaților, motivarea și propunerile de soluționare a unui eventual conflict de muncă. În Legea 62/2011, nerespectarea acesteia era sancționată cu amendă de la 1.000 la 3.000 lei.

Totuși, în noua lege această amendă nu se regăsește, ci doar precizarea privind obligația de primire și înregistrare a formulării făcute în scris privind revendicările angajaților/lucrătorilor, motivarea acestora, precum și propunerile de soluționare în situațiile în care există premisele declansării unui conflict de muncă.