S-a vorbit destul de mult la început de an despre decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza C-392/21 (care a plecat chiar de la o speță din România) prin care CJUE a explicat că dispozitivele de corecție speciale din HG nr. 1028/2006 se referă și la ochelarii care vizează în mod specific corectarea și prevenirea dificultăților vizuale care au legătură cu o activitate ce implică un echipament cu monitor.
Cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă (SSM) privind utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare sunt cuprinse în această HG nr. 1028/2006. Cei care sunt familiarizați cu legislația SSM cunosc faptul că această hotărâre stabilește obligația angajatorilor de a le asigura angajaților ce folosesc „în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru” atât controale oftalmologice, cât și ochelari de protecție și/sau de corectarea deficiențelor vizuale. Efectele severe asupra sănătății ochilor cauzate de desfășurarea activități predonderent în fața ecranelor sunt cunoscute și discutate inclusiv în domeniul SSM de ani de zile deja, nemaifiind o noutate pentru nimeni că: a) angajații au nevoie de ochelari de protecție în scopul prevenirii pe cât posibil a problemelor oftalmologice și b) de controale oftalmologice regulate.
Faptul că HG 1028 prevede și obligația de a furniza angajaților dispozitive de corecţie speciale dacă rezultă astfel în urma examenului oftalmologic era, de asemenea, cunoscut multora dintre cei ce lucrează în departamentele de resurse umane și salarizare, dat fiind că, odată ce această decizie a apărut, mulți dintre contabili au dezbătut pe seama experiențelor legate de deducerea acestor cheltuieli.
Notă: Niciuna dintre măsurile acestea nu trebuie să implice costuri financiare pentru lucrători, stabilește art. 15 din HG nr. 1028/2006.
Ca în orice altă situație în care angajatorul are o obligație față de angajat ce presupune o anumită cheltuială, sunt consultate regulile fiscale pentru a vedea în ce măsură se potrivește vreun tratament fiscal anume. Numeroși contabili s-au plâns că inspectorii au considerat cheltuielile cu ochelarii pentru angajați ca fiind avantaje salariale, deși există o normă ce permite scutirea de impozit.
„Până acum, am considerat cheltuiala cu ochelarii ca fiind o cheltuială deductibilă și neimpozabilă la salariat. Bineînțeles considerând-o astfel doar pentru lucrătorul menționat de HG 1028/2006, adică orice persoană angajată, definită conform prevederilor art. 5 lit. a) din Legea nr. 319/2006, care foloseşte în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru (persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii în perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice)”, ne-a spus Ioan Butariu, expert contabil.
În primul rând, Legea SSM prevede că în vederea asigurării condiţiilor de SSM şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, „angajatorii au următoarele obligaţii: (...)
q) să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
r) să asigure echipamente individuale de protecţie”.
Iar Codul fiscal prevede:
- în primul rând, că sunt venituri neimpozabile, în înţelesul impozitului pe venit (din salarii): „f) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi privind sănătatea şi securitatea în muncă, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare”;
- în al doilea rând, că nu sunt venituri impozabile „b) contravaloarea echipamentului individual de protecţie cu care este dotat fiecare participant în procesul muncii pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc”.
Apoi, norme Codului fiscal referitoare la calculul impozitului pe profit prevăd: „În aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal şi cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare. De exemplu: a) cheltuielile efectuate pentru securitate şi sănătate în muncă, potrivit legii”.
„Am avut multe inspecții fiscale și niciuna nu a reconsiderat cheltuiala cu ochelarii ca fiind avantaj salarial. Totuși, nici nu s-au decontat cheltuieli pentru alte persoane decât cele salariații sau pentru salariați care nu foloseau ecranul de vizualizare o durată mare din timpul de lucru. În plus, contravalorea acestor ochelari nu a depășit sume considerate normale pentru astfel de produse și raportat la salariile medii din acele companii”, ne-a spus expertul contabil Ioan Butariu.