Chestiunea suportării costurilor cu ochelarii (sau lentilele) pentru prevenirea sau corectarea problemelor oftalmologice are cea mai sensibilă abordare în privința tratamentului fiscal aplicabil. Aici, angajatorul ar vrea să iasă „cât mai ieftin” și să încadreze costul total drept o cheltuială deductibilă și neimpozabilă la salariat. Despre perspectiva contabilă, ne-a povestit aici mai multe un expert contabil.
Până să ajungem să vorbim de o cheltuială pe care o încadrăm fiscal într-un fel sau altul, ar trebui să ne oprim însă o secundă și asupra chestiunilor ce țin strict de natura acestor cheltuieli - care țin de sănătate și securitate în muncă (SSM).
Avem un act normativ destul de vechi - HG nr. 1028/2006 - care prevede cerinţele minime de SSM privind utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare și care ne răspunde la câteva întrebări:
- Toți lucrătorii ar putea avea, teoretic, pretenția la decontarea acestor cheltuieli? Nu. Doar un angajat care foloseşte în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru (inclusiv studenţii, elevii în perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice).
- E nevoie să avem o evidență a tuturor posturilor unde activitatea presupune și munca folosind ecrane de vizualizare? Da. HG 1028 obligă angajatorii
să facă o analiză a posturilor de lucru pentru a evalua condiţiile de SSM oferite lucrătorilor, în special în ceea ce priveşte eventualele riscuri pentru vedere, probleme fizice şi solicitare mentală. În cotinuarea acestei obligații, angajatorii trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a remedia riscurile constatate în această analiză, trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru ca posturile de lucru să îndeplinească cerinţele minime prevăzute în anexa HG-ului, dar și să planifice sarcinile lucrătorului astfel încât folosirea zilnică a ecranului de vizualizare să fie întreruptă periodic prin pauze sau schimbări de activitate, care să reducă suprasolicitarea în faţa ecranului de vizualizare.
- Angajaților ce lucrează cu ecrane majoritatea timpului trebuie să li se facă un examen oftalmologic regulat? Da. Lucrătorii trebuie să beneficieze de un examen corespunzător al ochilor şi al vederii, efectuat de o persoană care are competenţa necesară atât înainte de începerea activităţii la ecranul de vizualizare, prin examenul medical la angajare, ulterior, la intervale regulate, dar și ori de câte ori apar tulburări de vedere care pot fi cauzate de activitatea la ecranul de vizualizare. Lucrătorii beneficiază de un examen oftalmologic, dacă rezultatele examenului ochilor arată că acesta este necesar.
„Angajatorul are niște obligații de prevenție și, în primul rând, trebuie identificate riscurile. Evaluarea de risc se face prin raportare la specificul unității, la locul în care se desfășoară activitatea, la echipamentele folosite de salariat și, în mod concret, prin raportare la atribuțiile care îi revin prin fișa postului. Pentru că riscurile pe care le un salariat care lucrează opt ore pe zi la calculator sunt diferite de riscurile pe care le are un salariat care operează un motostivuitor.
În funcție de evaluarea de risc, angajatorul are obligația să depună toate diligențele pentru a preveni riscurile, remedia, pentru a scădea riscul de îmbolnăvire profesională ș.a.m.d.. Iar în anumite situații (...) are obligația de a pune la dispoziți anumite echipamente de SSM - ochelarii. În anumite cazuri, pot ajunge să fie considerați ca echipament de protecție SSM. Numai în aceste cazuri, angajatorul are obligația să îi furnizeze”, a explicat Anca Iulia Zegrean, partener și coordonatorul practicii de dreptul muncii în cadrul Biriș Goran SPARL cu ocazia recentei conferințe organizate de avocatnet.ro despre relațiile de muncă în 2023.
În primul rând, angajatorul trebuie să aibă (1) evaluarea de risc și planul de prevenire a riscurilor, punctează Anca Zegrean. Ulterior, dacă la (2) controlul medical de medicina muncii constată că s-ar putea ca angajatul să aibă o problemă cu vederea, îl va trimite pe acesta către medicul oftalmolog, iar dacă (3) acesta consideră că este necesar portul ochelarilor, atunci putem concluziona că angajatorul are obligația de a plăti ochelarii. |
„Nu optometrist. Trebuie să fie implicat medicul oftalmolog”, a subliniat Anca Zegrean, „aici riscul este fiscal, de aceea e important să ne raportăm la ce ne spune legea și legea ne spune de medicul oftalmolog”.
Totodată, nu e necesară stabilirea legăturii de cauzalitate între problemele oftalomogice și munca în sine, întrucât CJUE a stabilit că nu este necesar. „Poate fi vorba de probleme oftalmologice pe care angajatul le-a avut de la 3 - 4 ani. Dacă angajatul are nevoie de ochelari, recomandat de medicul oftalmolog, trebuie să îi suport ochelarii; nu trebuie să fie boală profesională. Nu ești exonerat de obligație dacă angajatul a avut probleme oftalmologice de la începutul vieții”, a mai precizat avocata.
Comentarii articol (0)