avocatnet.ro 
1. Obligația de a acorda/crește la început de an salariul minim nu poate fi acoperită prin acordarea de tichete de masă, cei 400 de lei pentru cheltuielile de telemuncă sau alte beneficii extrasalariale
Firmele sunt obligate prin lege să plătească angajații cu minimul pe economie, iar asta înseamnă că la un program normal, full-time, de opt ore pe zi, un angajat nu poate primi mai puțin decât prevede legea la acest moment: 3.000 de lei, respectiv 4.000 de lei în sectorul construcțiilor.
Nu de puține ori, angajatorii acoperă majorarea salariului minim de la un an la altul, cel puțin temporar, cu sume ce reprezintă, de fapt, venituri extra - cel mai frecvent, angajații se plâng de faptul că primesc tichete de masă în completarea salariului brut până la nivelul minimului recunoscut de lege.
Tichetele de masă trebuie clar disociate de salariul de bază, întrucât sunt beneficii extrasalariale. Ca atare, practica angajatorilor care acordă tichete de masă pentru a ajunge la valoarea salariului minim este contrară legii și poate fi sancționată cu amezi între 300 și 2.000 de lei.
Desigur, același lucru putem spune și de acordarea unor sume precum cei până la 400 de lei pentru acoperirea cheltuielilor de telemuncă, de asemenea, un beneficiu extrasalarial care poartă o facilitate fiscală - netaxarea cu impozit și contribuții a sumei acordate telesalariatului, conform Codului fiscal.
Dacă angajatul lucrează cu normă întreagă, nivelul său salarial nu poate fi sub cel stabilit de Guvern anual.
2. Un beneficiu fiscal nu influențează nivelul minim legal al salariului brut în România
Aplicarea unor eventuale beneficii fiscale și respectarea nivelului salariului minim brut garantat în plată în România sunt două chestiuni complet diferite. Beneficiul fiscal privind cei 200 de lei din salariul minim a generat și încă generează numeroase interpretări greșite în practică, dar tocmai pentru că cele două chestiuni în discuție sunt confundate.
Ca să răspundem la întrebarea: care e salariul minim ce trebuie acordat unui angajat full-time (40 de ore pe săptămână), răspunsul este în HG nr. 1.447/2022 sau în altă hotărâre de Guvern care stabilește, pentru alt an, salariul minim aplicabil, precum și minimul pe oră.
Măsura fiscală dată prin OUG nr. 168/2022 privind cei 200 de lei netaxabili din salariul minim se aplică obligatoriu, de la 1 ianuarie, ori de câte ori condițiile sale de acordare sunt cumulate. Una dintre cele două condiții principale de acordare a beneficiului din OUG 168/2022 privește nivelul salarial la care se aplică acest beneficiu de netaxare. Astfel, ordonanța stabilește că „nu se datorează impozit pe venit şi nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii suma de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor, dacă (...) a) nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile”.
Acestea fiind spuse, angajatorii sunt obligați să acorde un salariu minim de 3.000 de lei, iar nu de 2.800 de lei. Salariul minim este 3.000 de lei, în timp ce acei 200 de lei sunt doar o parte din acest salariu vizată de un beneficiu fiscal care le aduce puțin mai mulți bani angajaților în buzunar.
3. Calculul corect al salariului angajaților part-time
Tot plecând de la problema de mai sus, de la înțelegerea faptului că salariul minim nu este 2.800 de lei, anul acesta, ci 3.000 de lei ar trebui să plece și calculul corect al salariului minim ce trebuie acordat unui angajat care nu lucrează 40 de ore săptămânal, ci mai puțin. Valoarea orară a salariului minim brut este de 18,145 lei, după cum stabilește HG nr. 1447/2022.
„Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe țară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat”, prevede Codul muncii.
De unde confuzia cu cei 200 de lei în cazul angajaților part-time, deși beneficiul netaxării acestei sume vizează doar salariul de fix 3.000 de lei? Poate, tot de la regulile fiscale ce privesc, de data asta, taxarea salariilor part-time sub nivelul minimului pe economie. Guvernul a stabilit, prin aceeași ordonanță 168, că angajatorii care trebuie să acopere diferența de taxe pentru acești lucrători nu se raportează la plafonul de 3.000 de lei, ci la cel de 2.800 de lei.
„Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară”, mai prevede Codul muncii.
mihaela-dutu