avocatnet.ro 
De ce există acest tip de control
Controlul antifraudă este specific inspectorilor ANAF din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, acesta fiind derulat, în principal, în baza analizei de risc. Așa cum reiese chiar din denumirea lor, controalele antifraudă sunt axate în mod special pe prevenirea și combaterea fraudei fiscale și a evaziunii fiscale.
De obicei, inspectorii ANAF se duc în control acolo unde identifică riscuri majore de neconformare, iar cei verificați nu sunt anunțați în prealabil în niciun fel. Ba mai mult, contribuabilii verificați nu pot să obiecteze cu privire la felul în care au fost selectați pentru control.
„Controlul antifraudă se efectuează de către funcționarii publici din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală pe întreg teritoriul țării, în baza analizei de risc. Aceștia sunt denumiți, în sensul prezentului capitol, organe de control antifraudă fiscală. Controlul antifraudă are ca obiect prevenirea și combaterea fraudei și evaziunii fiscale. Organele de control antifraudă fiscală exercită activități de control operativ, fără informarea prealabilă a contribuabilului/plătitorului cu privire la efectuarea controlului”, scrie în Codul de procedură fiscală.
Desigur, inspectorii antifraudă pot face controale și fără a derula în avans o analiză de risc, însă asta numai dacă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, constată încălcări ale legislației fiscale care impun o intervenție imediată sau în mod excepțional, când este nevoie de acțiuni specifice pentru prevenirea sau combaterea fraudei și/sau evaziunii.
Reguli procedurale ce trebuie respectate
Ce ar trebui să știe o firmă despre derularea unui control antifraudă? Așa cum scriam mai sus, nu se trimit notificări prealabile, ci inspectorii vin direct în control. Însă, atunci când se prezintă la verificări, aceștia sunt obligați să se legitimeze (din oficiu sau, dacă e cazul, la cererea contribuabilului) și să consemneze controlul în registrul unic de control.
Potrivit Codului, companiile supuse unui control antifraudă au dreptul la asistență de specialitate, astfel că inspectorii nu le pot împiedica să-și contacteze avocații, contabilii, consultanții fiscali etc. În același timp, contribuabilii trebuie ținuți la curent cu constatările inspectorilor și, pe cât posibil, activitatea lor economică să fie afectată cât mai puțin.
În eventualitatea în care se rețin documente, cei verificați trebuie să primească, din oficiu sau, dacă e cazul, la cerere, o dovadă scrisă în acest sens. Specialiștii recomandă firmelor să fie foarte atente în această privință, pentru a evita riscul pierderii unor documente importante.
Efectele unui control antifraudă
După terminarea unui control antifraudă, inspectorii ANAF încheie un proces-verbal de control pe care-l comunică celui verificat. Acest document este considerat, în sens procedural fiscal, mijloc de probă. Cu toate că firmele își pot exprima punctul de vedere apropo de procesele-verbale, acestea nu pot fi contestate, iar efectele sale rămân ambigue.
„Contribuabilul/Plătitorul își poate exprima punctul de vedere față de constatările menționate în procesul-verbal/actul de control în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicare. Punctul de vedere al contribuabilului/plătitorului (...) se analizează la nivelul Direcției generale antifraudă fiscală. În măsura în care din analiza prevăzută (...) reiese că este necesară refacerea controlului și/sau a procesului-verbal/actului de control, după caz, conducătorul structurii dispune măsurile necesare conform celor constatate”, este prevăzut în Codul de procedură fiscală.
Trecând peste prevederile sumare din actul normativ citat, o decizie recentă a Curții Constituționale ne-a oferit unele clarificări utile legate de procesele-verbale de la controalele antifraudă. Acestea nu sunt considerate acte administrativ-fiscale, astfel că, automat, nu pot fi contestate separat, ci numai odată cu actele administrative care se dau ulterior în baza lor.
Prin procesele-verbale de control, inspectorii din cadrul DGAF doar fac niște estimări ale prejudiciilor, acestea nefiind, însă, creanțe certe, lichide și exigibile. Astfel, estimările respective trebuie confirmate uterior de alte entități pentru a se putea emite acte administrative care chiar produc efecte pe cont propriu.
Context și bază legală. Prin modificările aduse de OUG 188/2022, Guvernul a clarificat mai bine diferențele între controlul antifraudă și controlul inopinat, însă au apărut și prevederi complet noi a căror nevoie s-a resimțit în urma verificărilor anterioare. Baza legală este reprezentată de articolele 136, 137 și 137^1 din Codul de procedură fiscală, după actualizarea acestui act normativ prin OUG 188/2022 (ordonanța e aplicabilă din 29 decembrie 2022).
Raluca tipu 
stelian67