În lipsa unui instrument de monitorizare a vânzărilor, administrațiile fiscale sunt preocupate de o potențială pierdere/diminuare a încasărilor fiscale aferente tranzacțiilor desfășurate prin intermediul platformelor digitale. Așadar, prin intermediul DAC7, regulile de transparență ale Uniunii Europene sunt extinse și asupra platformelor digitale/marketplace-urilor online, obligând operatorii acestor platforme să raporteze către autoritățile fiscale informații privind vânzătorii înregistrați pe platformă.
DAC 7 introduce și definește o serie de concepte în vederea identificării operatorilor care intră în sfera acestei noi obligații de raportare, a tranzacțiilor care fac obiectul raportării, informațiile care vor trebui colectate și raportate, precum și sancțiunile aplicabile pentru neconformare.
Operatorii de platforme care au obligația de raportare sunt entități care au o prezență legală sau comercială în Uniunea Europeană (au rezidența fiscală sau sunt constituite sau administrate sau au sediu permanent fie în România, fie în Uniunea Europeană sau entități care facilitează desfășurarea activităților vizate de raportare, chiar dacă entitățile respective nu au rezidența fiscală ori nu sunt constituite sau administrate sau nu au sediu permanent în România sau în UE), fiind prevăzute și câteva categorii de operatori/platforme care nu intră în sfera de aplicare a raportării.
Iar în privința activităților desfășurate prin intermediul platformelor digitale (definite astfel încât să includă atât site-uri web, cât și aplicațiile pentru telefoane mobile) care sunt incluse în raportare amintim: închirierea de bunuri imobile, serviciile personale (muncă pe bază de timp sau sarcini), vânzarea de bunuri, închirierea oricărui mijloc de transport.
Vânzătorii raportabili pot fi persoane fizice sau entități, înregistrați pe platformă, care sunt rezidenți în România sau în UE sau care au oferit spre închiriere un bun imobil situat în România sau în UE cu anumite excepții, cum ar fi: entități guvernamentale, entități ale căror acțiuni sunt tranzacționate în mod regulat pe o piață reglementată, entitățile pentru care operatorul de platformă a facilitat peste 2.000 de activități de închiriere de bunuri imobile, entitățile pentru care operatorul de platformă a facilitat mai puțin de 30 de activități constând în vânzări de bunuri și pentru care valoarea totală a contraprestației plătite nu a depășit valoarea de 2.000 de euro în cursul unei perioade de raportare.
Așadar, operatorii de platforme digitale care fac obiectul raportării vor trebui să transmită periodic informații cu privire la activitățile supuse raportării desfășurate de vânzătorii raportabili. Informațiile necesare a fi raportate sunt destul de cuprinzătoare și includ informații precum: numele/denumirea, adresa/sediul social, numărul de identificare fiscală, codul de TVA, numărul de înregistrare la Registrul Comerțului, identificatorul contului financiar, detalii despre contraprestația plătită.
Perioada de raportare a tranzacțiilor începe cu 1 ianuarie 2023 iar termenul de raportare este data de 31 ianuarie a anului calendaristic următor în care vânzătorul este identificat ca vânzător raportabil (primul termen de raportare fiind, așadar, 31 ianuarie 2024).
Pentru operatorii de platforme, se prevăd o serie de contravenții pentru nerespectarea obligațiilor de raportare, care se pot sancționa cu amenzi cuprinse între 20.000 și 100.000 lei sau se poate ajunge chiar la oprirea accesului la site-ul sau aplicația respectivă. Iar în ceea ce privește vânzătorii raportabili, în cazul în care aceștia nu comunică informațiile solicitate de operatorul de platformă (nici după primirea a două atenționări), operatorul de platformă are obligația de a închide contul vânzătorilor respectivi, nepermițându-le să se înregistreze din nou pe platformă, sau de a reține plata contraprestației către vânzător atâta timp cât vânzătorul nu comunică informațiile solicitate.
Mai este important de menționat că toți operatorii de platforme digitale afectați vor raporta într-o singură țară din Uniunea Europeană.
Așadar, având în vedere această nouă obligație de raportare, principalele aspecte și întrebări pe care operatorii de platforme trebuie să și le ridice în vederea analizării ar fi:
- În ce măsură are DAC7 impact asupra modelului meu de business?
- Sunt necesare modificări ale modelului de business pentru a răspunde provocărilor DAC7?
- Este necesar să mă înregistrez, în vreun stat membru al UE, în vederea raportării DAC7?
- În relația mea cu vânzătorii înregistrați pe platformă, colectez și dețin toate informațiile necesare pentru a putea realiza raportarea DAC7 complet și la timp? Dacă nu, cum pot obține informațiile care îmi lipsesc?
- Sunt sigur că datele pe care le dețin/le pot colecta despre vânzători sunt corecte/complete? Este necesar să implementez proceduri interne suplimentare în vederea validării corectitudinii datelor pe care le dețin?
- În ce măsură pot utiliza/exporta datele pe care le dețin despre vânzători în vederea raportării DAC7 într-un mod cât mai eficient?
- Este necesar să modific condițiile contractuale/termenii și condițiile generale de utilizare a platformei în vederea raportării DAC7?
- Procesul meu de colectare a datelor, respectiv de raportare a lor respectă cerințele de GDPR (Regulamentul general privind protecția datelor)? Sunt necesare modificări în procedura GDPR pe care o aplic?
- Și, nu în ultimul rând, cum procedez cu vânzătorii care nu transmit informațiile necesare? În ce măsură îmi va afecta businessul sancțiunea închiderii conturilor respective?
Notă: Articolul anterior menționat în primul paragraf este disponibil integral aici. Acesta detaliază celelalte noutăți aduse prin implementarea Directivei DAC7 în România, dincolo de raportarea pentru operatorii de platforme digitale.
Comentarii articol (0)