“Pregătirea va fi complexă, iar operatorii trebuie să țină cont de faptul că, pentru a asigura colectarea și verificarea informațiilor necesare raportării, cel mai probabil cadrul contractual trebuie modificat, partenerii, notificați, iar sistemele IT adaptate să permită colectarea informațiilor și monitorizarea veniturilor”, punctează, din partea Deloitte Romania, Camelia Malahov, Director Taxe Directe, și Anca Ghizdavu, Manager Taxe Directe, în materialul amintit.
În aceste condiții, spun specialiștii, firmele vizate trebuie să întreprindă, în perioada următoare, în cazul în care vânzătorul nu oferă informațiile solicitate, acțiuni precum:
- modificarea și comunicarea noilor clauze contractuale cu vânzătorii;
- efectuarea de proceduri de due diligence pentru colectarea și verificarea datelor despre vânzători;
- implementarea de proceduri interne pentru gestionarea viitoare a acestor acțiuni (colectarea de date, verificarea acestora și a valabilității lor);
- monitorizarea veniturilor obținute de vânzători prin intermediul platformei.
Ce fel de tranzacții vor trebui raportate
Activitățile vizate de directiva DAC7 sunt, așa cum amintesc specialiștii, închirierea de bunuri imobile (rezidențiale, comerciale), prestarea de servicii personale, vânzarea de bunuri și închirierea oricăror mijloace de transport.
De asemenea, cei de la Deloitte Romania subliniază că nu vor fi raportate toate vânzările online, ci doar acelea intermediate printr-o platformă digitală (aplicație mobilă sau website), prin care un vânzător este pus în contact cu un cumpărător. Astfel, vânzările de produse proprii prin intermediul unei aplicații sau website dezvoltate de respectivul comerciant nu intră în sfera de aplicabilitate a directivei. În plus, pentru a simplifica raportarea, s-au introdus o serie de excepții pentru anumite activități și pentru unii vânzători sau chiar praguri valorice sub care veniturile obținute nu trebuie raportate.
În cazurile în care există obligația de raportare, experții ne aduc în atenție că operatorul platformei digitale va trebui să colecteze și să verifice anumite informații cu privire la activitățile desfășurate de către vânzătorii activi pe platformă și să transmită anual, până la data de 31 ianuarie a anului următor, către autoritățile fiscale din țara sa, veniturile obținute din vânzări.
“În funcție de modelul de business, unele platforme sunt scutite de obligația de raportare, astfel că este important ca operatorul să verifice dacă prevederile directivei se aplică sau nu în cazul său. Spre exemplu, un operator care desfășoară exclusiv activități de procesare a plăților sau listarea ori promovarea unei activități este exceptat de la obligația de raportare. Totodată, operatorul nu este obligat să transmită autorității fiscale date despre comercianții cu mai puțin de 30 de vânzări de bunuri, care, cumulat, nu depășesc 2.000 de euro într-un an calendaristic”, evidențiază specialiștii în taxe.
E drept că, potrivit acestora, vor exista firme cărora nu li se vor aplica noile reglementări dacă prezintă argumente solide pentru care activitățile intermediate de platformă nu ar intra sub incidența directivei. Procedura nu este, spun experții, cunoscută deocamdată, însă este de așteptat să implice demersuri importante din partea operatorilor interesați, astfel că aceștia trebuie să își pregătească din timp argumentația.
Reamintim că România are termen până la sfârșitul anului 2022 să transpună în legislația internă directiva europeană, care prevede că veniturile comercianților care-și vând produsele prin intermediul marketplace-urilor vor trebui raportate anual la Fisc de către firmele care gestionează aceste platforme digitale.
Printre prevederile care trebuie transpuse în legislația noastră se numără și aceea potrivit căreia comercianții care nu vor furniza operatorilor de marketplace-uri anumite informații despre ei fie vor fi excluși din aceste platforme digitale, fie li se vor reține banii din vânzări.
Atenție! Din moment ce Directiva DAC7 a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE și a intrat în vigoare, statele membre pot începe să-și alinieze legislația internă, termenul-limită fiind 31 decembrie 2022. Pentru a se aplica în România, directiva trebuie transpusă prin lege a Parlamentului sau prin ordonanță a Guvernului.