Ministrul Burduja, despre casele self checkout: E o tendinţă la nivel global de a automatiza locuri de muncă

Ministrul Burduja, despre casele self checkout: E o tendinţă la nivel global de a automatiza locuri de muncă

Lumea merge în direcţia automatizării, a declarat, luni, la Digi 24, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, despre înlocuirea casierilor cu tehnologie în magazine.

„Faptul că există un proiect legislativ sau altul nu va schimba mersul lumii (...). Nu cred că este necesară o abordare punctuală cu un retailer sau altul, ci şi o abordare integrată la nivelul economiei şi societăţii privitoare la modul în care arată deja prezentul şi va arăta tot mai mult şi viitorul (...) Vorbim despre o tendinţă la nivel global de a automatiza locuri de muncă şi anumite procese repetitive. Nu înseamnă că avem doar costuri, pot fi şi beneficii. Să nu uităm că una dintre cele mai mari companii globale care au automatizat procese repetitive este o companie românească (...) Noi trebuie să ne pregătim pentru economia viitorului”, a afirmat Sebastian Burduja.

El a spus că, dacă un furnizor de produse are soluţii automatizate şi calitatea serviciilor este proastă, cetăţenii sunt liberi să aleagă un altul.

„Din perspectiva mea, ca liberal, nu o taxă în plus este soluţia. Foarte rar a taxa în plus mediul privat poate fi o soluţie. Mai mult decât atât, calitatea serviciilor, poate rapiditatea cu care un cetăţean îşi cumpără anumite produse creşte în momentul în care apelezi la o soluţie automatizată (...) De asemenea, vorbim despre o piaţă liberă. Dacă un anumit furnizor de produse are soluţii automatizate şi calitatea servicii este proastă, cetăţenii sunt liberi să aleagă un alt furnizor. Nu cred că trebuie statul să intervină”, a punctat ministrul Burduja.

Potrivit acestuia, date globale dintr-un studiu de anul trecut arată că ponderea implementării soluţiilor de automatizare pe piaţa forţei de muncă a fost de 34% în 2021, în creştere faţă de 23% în 2020.

Ministrul Burduja a atras atenţia că un alt studiu important de la cea mai mare companie de consultanţă în domeniu relevă că şase din zece ocupaţii au o componentă mai mare de 30% care poate fi automatizată.

De asemenea, Forumul Economic Mondial estimează o pierdere de 85 de milioane de locuri de muncă în urma automatizării, dar semnalează că se vor crea alte 96 de milioane locuri de muncă în alte domenii - analiză de date, inteligenţă artificială, programare, creare de conţinut.

„Pe termen mediu şi lung, automatizarea acestui tip de forţă de muncă este o realitate. Noi trebuie să ne pregătim sistemul de educaţie pentru a gândi lumea viitorului şi a ne pregăti tinerii pentru locuri de muncă care poate nici nu au fost inventate încă”, a adăugat Sebastian Burduja.

Budăi: Impozitarea contractelor part-time la nivelul salariului minim a dus la un număr record de contracte cu normă întreagă

Măsura privind impozitarea contractelor part-time la nivelul salariului minim a dus la un număr record de contracte de muncă cu normă întreagă şi la încasări mai mari la bugetul de stat, a declarat, luni, la dezbaterea moţiunii simple împotriva sa, depusă de 56 de parlamentari USR şi neafiliaţi aparţinând Partidului Forţa Dreptei.

"Impozitarea contractelor part-time la nivelul salariului minim, evident, cu excepţiile prevăzute de lege, a dus, domnilor, la un număr record de contracte de muncă cu normă întreagă şi la încasări mai mari la bugetul de stat, ceea ce va permite mărirea de salarii şi pensii. Avem peste 6.720.000 de contracte de muncă active, dintre care 5,7 milioane cu normă întreagă şi un milion cu normă parţială. Este un număr record, domnilor, în istoria recentă României. De la introducerea acestei măsuri şi până în prezent, şi datele sunt publice, sunt peste 170.000 de noi angajaţi care au fost trecuţi din regim part-time la o formă de încadrare cu normă întreagă. Toţi aceşti salariaţi şi-au câştigat dreptul cuvenit la o pensie întreagă pe măsura muncii lor, când vor ieşi din activitate", a spus ministrul Muncii, citat de Agerpres.

El a semnalat că salariaţii aflaţi în această situaţie ar fi fost condamnaţi "la o pensie part-time", în condiţiile în care cei mai mulţi dintre ei erau plătiţi oficial pentru două ore, iar diferenţa până la opt ore era plătită cash, la negru, de către angajatori.

"Unii angajatori, evident. Astfel, practic, angajatorul îşi băga în buzunarul propriu banii de pensii şi de sănătate ai angajaţilor săi. Asta nu era doar o excepţie pe piaţa muncii, era un fenomen larg întâlnit în România, pe care, în loc să îl combateţi, l-aţi încurajat cu discursurile voastre demagogice şi populiste. Este o măsură pe care doar dumneavoastră, cei care munciţi la gri, o vreţi scoasă. (...) Asta vreţi să susţineţi voi în realitate: evaziunea şi munca la gri", le-a transmis Budăi semnatarilor moţiunii.

Pe de altă parte, ministrul Muncii a subliniat că actuala Coaliţie a luat o serie de "măsuri bune" în folosul cetăţenilor, ca de exemplu faptul că oamenii care au dosarul de pensie complet nu aşteaptă, iar plata se face aferent momentului depunerii cererii, nu emiterii deciziei de pensionare.

"Deci, oamenii primesc bani. Dosare în aşteptare sunt acelea incomplete. Dar a respinge, cum dicta una dintre semnatarele moţiunii, fost ministru al Muncii, înseamnă tocmai ca oamenii să piardă banii. Adică să depună dosarul din nou şi să primească banii aferenţi de la data redepunerii, nu a depunerii iniţiale, soluţie cu care nu voi fi şi nu sunt de acord. Doar ca să dea bine aşa la bilanţ, cum a făcut doamna la care am făcut referire", a explicat Marius Budăi.

În ceea ce priveşte pensiile internaţionale, el a semnalat că se aplică aceleaşi reguli în toate statele membre ale Uniunii Europene şi că unele state răspund mai greu, din diverse considerente, mai mult sau puţin obiective.

Totodată, în legătură cu pensiile administrate privat, ministrul a menţionat că modificările aduse la Pilonul II şi prevăzute în PNRR au fost aprobate de Comisia Europeană.

Ministerul Sănătății vrea să oblige medicii să comunice cu familiile pacienților. În caz contrar, doctorii și spitalele riscă amenzi

Urmează schimbări în spitale. Ministerul Sănătății vrea să oblige medicii să comunice cu familiile pacienților. În caz contrar, atât doctorii, cât și spitalele în care lucrează riscă amenzi. Rudele multor bolnavi spun că aștepată cu orele pe holurile spitalelor pentru a primi un răspuns din partea personalului medical, de convorbiri telefonice nici nu poate fi vorba, pentru că... nu le răspunde nimeni. 

În vara anului trecut, tatăl Alinei Popa a fost internat în stare gravă la Spitalul Județean Oradea. După încercări repetate de a afla la telefon care este situația tatălui său, femeia a decis să meargă la Urgențe. Susține că a trebuit să aștepte pentru a primi informații.

Alina Popa, fiica unui pacient: După o jumătate de oră în care am așteptat, n-am primit informații. Peste o oră și jumătate de stat la UPU, a venit un medic rezident, foarte amabil, care mi-a explicat situația, mi-a zis că va fi transferat către ATI, unde nu aveam voie să-l vad. Am mers din nou la spital cu mama și fratele și am așteptat două ore și jumătate cat a durat operația. am putut sa-l vedem la ATI. La circa două ore am primit telefonul că tata nu mai e.

Reprezentanții spitalului spun că, în acest caz, au existat probleme de comunicare din partea ambelor părți.

Hadrian Borcea, medic-șef UPU SMURD Bihor: Am invitat-o pe doamna care a făcut sesizarea ca să ne viziteze. Am prezentat modul de funcționare al UPU, a văzut faptul că medicul care era în zona în care se tratează pacienții critici, unde era si tatăl ei tratat, nu are fizic timp să iasă la fiecare.

Aparținătoare: Stăm de 2 ore si nimeni nu s-a uitat la ea. Degeaba condamnă lumea, că sunt paturile pline. N-au cum să ne pună pe toți.

Lucia Daina, director medical Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea: Faptul că suntem sunați și noi, cei din conducere, de către aparținători, ca să afle informații despre pacient, înseamnă că e nevoie de îmbunătățiri.