Cum va schimba relațiile de muncă noua redefinire a sectoarelor de activitate pentru negocierile colective și cum poate un CCM sectorial să producă efecte pentru salariații din acel sector

La baza oricărei relații de muncă se află acordul părților, acesta fiind esențial la încheierea oricărui contract, fie individual, fie colectiv. Dreptul la muncă este unul complex și include, printre altele, dreptul la negociere individuală și colectivă, iar aceste negocieri pot menține echilibrul pe piața forței de muncă și pot preveni conflictele.

Reorganizarea sectoarelor de negociere colectivă poate crește nivelul de acoperire al contractelor colective de muncă și astfel „legea părților”, așa cum mai este numit contractul colectiv de muncă, va reprezenta chiar punerea în aplicare a dispozițiilor privind informarea și consultarea participanților la raporturile de muncă.

Guvernul, după consultarea partenerilor de dialog social, sindicate și patronate, și-a fundamentat propunerea de extindere a numărului sectoarelor de actvitate pornind chiar de la disfuncționalitățile constatate în ultimii 12 ani, respectiv:

• definirea actuală a sectoarelor nu a ținut cont de omogenitatea activităților economice, ci de structura organizatorică existentă a partenerilor sociali;
• definirea sectoarelor nu a avut în vedere scopul final, și anume, facilitarea negocierii, încheierii și înregistrării de contracte colective de muncă la nivel de sector;
• dimensionarea disproporționată a sectoarelor de activitate în raport cu numărul mediu de angajați, care variază de la 12.851 salariați (sector industria extractivă) la 766.631 salariați (sector comerț);
• reducerea numărului federațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel de sector, ca urmare a trecerii de la ramuri ale economiei naționale (31) la sectoare de activitate (29) în 2011;
• lipsa partenerilor sociali reprezentativi la nivel sectorial exclude posibilitatea efectivă de negociere în cazul a 9 de sectoare;
• creșterea dificultății găsirii partenerului de negociere colectivă, „în oglindă”, necesar demarării negocierii colective, cu efect negativ asupra acoperirii drepturilor prin contracte colective;
• dificultăți în organizarea și derularea negocierilor colective la nivelul sectoarelor care acoperă atât sistemul bugetar, cât și cel privat și eșecul încercărilor de a încheia și extinde un contract colectiv de muncă la nivel sectorial;
• dezechilibrul organizatoric între sistemul bugetar și cel privat, discrepanța între reprezentativitate de facto și cea de jure, contestarea frecventă a însăși ideii de reprezentativitate și folosirea legii dialogului social prioritar pentru eludarea sau blocarea negocierilor colective în defavoarea facilitării acestora;
• reticența angajatorilor față de asocierea patronală și față de încheierea de contracte colective la nivel de sector;
• cadrul de reglementare existent - prevederile Legii nr.367/2022 privind dialogul social , care dispune în ceea ce privește încheierea și înregistrarea contractelor colective de muncă la nivel de sector de activitate, îndeplinirea cumulativă a condițiilor de negociere impune o serie de condiționări suplimentare.

Efectele pe care  Guvernul le așteaptă acum sunt facilitarea identificării partenerilor de negociere, concomitent cu creșterea interesului organizațiilor pentru negocierea colectivă sectorială, facilitarea încheierii de contracte colective de muncă la nivel sectorial, în contextul noilor evoluții economice, încurajarea tendinței de concentrare a structurilor sindicale în funcție de specificul sectoarelor, redefinirea periodică a sectoarelor prin consens al partenerilor sociali aprobate în Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social și aprobat prin ordin al ministrului responsabil cu dialogul social, dar și accentuarea rolului federațiilor și responsabilizarea partenerilor sociali sectoriali în cadrul negocierii colective.

În prezent, ca urmare a publicării HG nr. 171/2023, sunt stabilite 58 de sectoare de activitate la nivelul cărora ar putea fi negociate și încheiate contracte colective de muncă dacă partenerii de dialog social îndeplinesc condițiile de reprezentativitate, iar dispozițiile HG 171/2023 vor fi coroborate cu cele ale Legii 367/2022 - noua Lege a dialogului social.

Potrivit Legii 367/2022, la nivel de sector de activitate, o organizație patronală trebuie să îndeplinească, cumulativ, o serie de condiții pentru a fi reprezentativă, printre acestea fiind cea de a avea ca membri patroni ale căror unități cuprind cel puțin 10% din efectivul angajaților/lucrătorilor sectorului de negociere colectivă, cu excepția angajaților/lucrătorilor din sectorul bugetar.

Organizațiile sindicale pot fi reprezentative la nivel sectorial atunci când cumulează un număr de membri de cel puțin 5% din efectivul angajaților/ lucrătorilor din sectorul de negociere colectivă.

În același timp, chiar dacă discutăm despre sectoare de activitate, un contract colectiv de muncă încheiat la acest nivel nu va produce în mod automat efecte pentru toți salariații din cadrul sectorului respectiv, iar Legea 367/2022 prevede clar situațiile posibile.

Astfel, un contract colectiv sectorial va produce cu siguranță efecte pentru salariații din unitățile care fac parte din organizația patronală reprezentativă care a semnat acel contract și pentru salariații care fac parte din organizația sindicală reprezentativă și semnatară.

Pentru a fi aplicabil „erga omnes” la nivelul întregului sector de activitate, Legea 367/2022 stabilește un alt nivel minim, însă nu pentru organizațiile sindicale, ci pentru cele patronale. Potrivit art. 110 alin (4) „în situația în care numărul de angajați/lucrători din unitățile membre ale organizațiilor patronale semnatare este mai mare decât 35% din numărul total al angajaților/lucrătorilor din sectorul de negociere colectivă, aplicarea contractului colectiv de muncă înregistrat la nivelul unui sector de negociere colectivă poate fi extinsă la nivelul tuturor unităților din sector”.

Pe lângă această condiție, pentru a deveni aplicabil la nivelul întregului sector de activitate, Guvernul trebuie să adopte o hotărâre în acest sens, cu avizul Consiliului Național Tripartit, deci vom avea practic un act normativ pe care toți cei care se încadrează în sectorul respectiv vor fi obligați să-l respecte, nu numai o „lege a părților”.

Trebuie menționat și faptul că în acest moment o parte dintre dispozițiile Legii 367/2022 se află în atenția Guvernului și, cel mai probabil, vor fi modificate și putem presupune că în scurt timp vor fi deblocate negocierile colective la toate nivelurile, național, sectorial, grupuri de unități și unități.

Notă: Anexa sectoarelor de activitate din HG 171/2023 poate fi consultată mai jos, în documentul atașat.