Înmatriculările de autoturisme noi, în România, au înregistrat o creştere de 37,8% în primele două luni ale acestui an, faţă de aceeaşi perioadă din 2022, iar pe segmentul autoturismelor "verzi" s-a raportat o majorare cu 63,2%, arată datele publicate, luni, de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), informează Agerpres.
Pe piaţa naţională, în topul primelor zece mărci, autoturisme şi autovehicule comerciale, pe primul loc se află Dacia - cu 9.359 de unităţi vândute, la două luni. Ierarhia continuă cu:
- Renault (3.058 unităţi);
- Ford (1.694 unităţi);
- Toyota (1.555 unităţi);
- Hyundai (1.550 unităţi);
- Mercedes Benz (1.497 unităţi);
- Volkswagen (1.402 unităţi);
- Skoda (1.373 unităţi);
- BMW (868 unităţi);
- Suzuki (671 unităţi).
În funcţie de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, în primele două luni din acest an, motorizările pe benzină au înregistrat o scădere de 0,5% faţă de cota deţinută în perioada similară din anul anterior, până la o pondere de 66,8%.
În ceea ce priveşte autoturismele echipate cu motoare diesel, acestea au consemnat o scădere de 2,7%, de la an la an, şi deţin o cotă de 12,6% din total.
Autoturismele "electrificate", respectiv cele electrice (100% şi hibride plug-in), precum şi cele full hybrid (care dispun şi de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), au ajuns, după primele două luni din 2023, la o cotă de piaţă de 20,6%, care depăşeşte cu 8% cota deţinută de motoarele diesel.
În această marjă, autoturismele full electrice deţin o cotă de 8,6% din piaţă, în creştere de la 5,9%, cât era în intervalul ianuarie- februarie 2022.
ANPC: Automatizarea caselor de marcat din magazine este o abordare discriminatorie
Automatizarea caselor de marcat din supermarketuri este o abordare discriminatorie, pentru că ar fi trebuit să se ia în calcul prezenţa la cumpărături şi a consumatorilor în vârstă, nefamiliarizaţi cu toate diligenţele pentru a-şi scana singuri cumpărăturile, a declarat, luni, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Horia Constantinescu, într-o dezbatere de specialitate.
"Nu cred că alegerea are legătură neapărat cu a-ţi scana singur produsele. Cred, în acelaşi timp, că această automatizare ar fi trebuit să ia în calcul prezenţa la cumpărături a consumatorilor în etate, în vârstă, nefamiliarizaţi cu toate diligenţele de a-şi scana şi a-şi marca singuri cumpărăturile. Or, la acest moment, cred că este o abordare discriminatorie din această perspectivă, dar, din discuţiile purtate cu o parte dintre reprezentanţii operatorilor economici ce implementează acest sistem, am înţeles, lucru pe care îl vom şi verifica, că aceste case beneficiază, totuşi, de o asistenţă din partea personalului angajat al operatorului economic. Cred că este imperios necesară păstrarea caselor asistate direct de casier, tocmai pentru a putea răspunde întrebărilor consumatorilor legat de o anumită cantitate, calitate sau orice altă informaţie ar avea nevoie legat de produsele achiziţionate", a afirmat Constantinescu.
Întrebat despre modalitatea de abordare a monedelor electronice sau a NFT-urilor din perspectiva protecţiei consumatorilor, şeful ANPC a susţinut ideea, la acest moment, că "există perspectiva unor acte normative care să reglementeze întreaga situaţie".
"Este o situaţie nouă pentru industrie, în general, şi pentru comerţ, în sensul reglementării acesteia, pentru că la momentul la care aceste variante de monede virtuale au fost lansate nu s-a avut neapărat în vedere asimilarea acestora într-un sistem oficial. Dacă vă aduceţi aminte, pentru foarte mult timp, inclusiv Bitcoin sau alte monede similare au jonglat într-o zonă gri. La acest moment există perspectiva unor acte normative care clar reglementează întreaga situaţie. Nu cred, în acelaşi timp, că putem vorbi de NFT, sau ce ştiu eu că ar însemna NFT, şi anume achiziţionarea unor produse elaborate şi puse la dispoziţie eminamente într-un spaţiu virtual, atât timp cât el se gestionează exclusiv ca în Matrix", a explicat Horia Constantinescu.
Asociaţia Sută la Sută Românesc, prin platforma Tribuna Consumatorilor, în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC). a organizat, luni, o dezbatere despre protecţia şi drepturile consumatorilor din România.
Bursele europene au început săptămâna în scădere după falimentul SVB
Bursele europene au început foarte slab săptămâna, în contextul în care tulburările începute săptămâna trecută continuă să afecteze piețele financiare, potrivit The Guardian.
Aceasta se întâmplă în ciuda faptului că autoritățile americane de reglementare protejează depunerile Silicon Valley Bank și că a încercat să consolideze sistemul financiar noaptea trecută.
Directorul de investiții de la AJ Bell, Russ Mould, a spus: „În ciuda celor mai bune eforturi ale guvernului și ale regulatorilor, piața era încă foarte tensionată luni, investitorii luând în considerare urmările colapsului SVB”.
Indexul FTSE 100 a scăzut cu 153 de puncte, sau 2%, la 7595 de puncte. Acesta este cel mai scăzut nivel de la prima săptămână din ianuarie și în jur de 6% sub recordurile pozitive de luna trecută.
Acțiunile financiare sunt printre scăderile înregistrate la Londra, Standard Chartered diminuându-se cu 5%, managerul de investiții Abrdn contractându-se cu 4,3% iar Barclays pierzând în jur de 4,5%.
Indexul european al băncilor STOXX a scăzut cu 5%, pierzând 3,78% vineri, acesta fiind și pe calea celei mai mari căderi de două zile de când Rusia și-a început invazia în Ucraina în februarie 2022.
Comentarii articol (0)