România, în top 3 producători de petrol în UE, în 2021. Producția de ţiţei, în scădere
Producţia de ţiţei a continuat să scadă în Uniunea Europeană în 2021, ajungând la cel mai scăzut nivel, de 17,5 milioane tone (Mt), cu 6% mai puţin decât în 2020, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat). România se numără printre cei mai mari producători europeni.
Principalii producători de petrol din UE în 2021 au fost Italia (4,8 Mt), Danemarca şi România (fiecare cu 3,2 Mt). Comparativ cu 2020, producţia a scăzut în toate cele trei ţări, cu 10% în Italia, cu 8% în Danemarca şi cu 4% în România.
Între 1990 şi 2004, producţia de ţiţei a fluctuat, dar a depăşit întotdeauna 34,5 Mt, atingând în 2004 un nivel de vârf de 41,7 Mt. După aproape 20 de ani, a scăzut cu mai mult de jumătate.
După ce a atins un nivel record de 96,78% în 2020, dependenţa UE de ţiţei şi produse petroliere a scăzut la 91,67% în 2021, al doilea cel mai redus nivel din 1990, după minimul istoric de 91,66% în 1999.
UE, dependentă de importuri
În 2021, dependenţa de importuri a fost rezultatul combinat al modificărilor în importurile nete (minus 0,3%), în condiţiile în care au crescut atât importurile cât şi exporturile, cu 3,4% şi, respectiv, cu 9,2%, şi energia brută disponibilă, cu 5,3%. De asemenea, a scăzut cu 5,7% producţia primară, dar ea a avut o influenţă mai redusă asupra indicatorului, datorită nivelului ei relativ scăzut.
Reducerea dependenţei a fost de asemenea sprijinită de folosirea de stocuri de petrol de 20,4 Mtoe, echivalentul a 4,1% din energia brută disponibilă.
În privinţa ţiţeiului, o materie primă esenţială pentru industria petrochimică şi producţia de combustibili de transport, dependenţa de importuri a scăzut timp de doi ani consecutivi, situându-se la 95,2% în 2021, sub nivelul înregistrat din 2015.
Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au crescut luni, în contextul în care grevele din Franţa afectează funcţionarea infrastructurii energetice a ţării, ceea ce agravează îngrijorările cu privire la aprovizionarea cu energie, transmite Bloomberg.
Capacităţile de producţie ale centralelor nucleare din Franţa au scăzut la 57% din cauza grevelor provocate de decizia de majorare a vârstei de pensionare, ceea ce a dus la creşterea preţurilor la electricitate pe piaţa locală. În plus, grevele din Franţa au afectat şi activitatea rafinăriilor şi a terminalelor pentru importul de gaze lichefiate. În paralel, meteorologii avertizează că un val de frig va traversa Europa în zilele următoare, ceea ce a făcut ca luni cotaţiile de referinţă la gaze naturale să înregistreze o creştere de până la 5,5%, notează Agerpres.
Cu toate acestea, Europa a reuşit să traverseze cu succes o criză energetică care la un moment dat ameninţa să provoace întreruperi majore în aprovizionarea cu gaze. Mai sunt câteva zile până la data la care va lua sfârşit, în mod oficial, sezonul de furnizare a agentului termic, iar depozitele de gaze au început deja să fie reumplute pentru sezonul următor, pe primele locuri în acest proces fiind Italia şi Germania. În plus, importurile de gaze lichefiate rămân şi ele la un nivel puternic.
"Contractele de furnizare de gaze pentru perioade mai îndepărtate sunt şi ele în creştere, pe măsură ce se înmulţesc îngrijorările cu privire la lucrările de întreţinere la centralele nucleare din Franţa, în contextul grevelor, ceea ce ace ca încrederea în securitate energetică să aibă de suferit", susţin analiştii de la firma de consultanţă Inspired Energy.
Cumpărătorii din Europa urmăresc cu atenţie şi calendarul lucrărilor de mentenanţă la instalaţiile de petrol şi gaze din Norvegia precum şi progresele înregistrate la facilitate de export de gaze lichefiate de la Freeport, statul Texas, un mare furnizor de GNL pentru continentul european înainte de a fi oprită anul trecut după un incendiu. Recent această facilitate a reluat operaţiunile doar pentru a fie oprite din nou din cauza unor probleme tehnice.
Accidentul de tren de la Galați din acest weekend ne arată, din nou, dezastrul sistemului feroviar din România, subfinanțat timp de zeci de ani și aflat acum aproape de colaps. Locomotivele sunt mai vechi de 50 ani, iar peste 80% dintre ele ar trebui scoase din circulație. O spune chiar directorul CFR Călători, care recunoaște că reviziile tehnice sunt făcute cu întârziere.
Două accidente feroviare s-au produs în mai puțin de două săptămâni și alte sute în anul trecut. În 2022, pe calea ferată au avut loc peste 260 de accidente și peste 300 de incidente. O parte din acestea au fost cauzate de starea vagoanelor de călători și a locomotivelor, dar și a infrastructurii feroviare.
CFR Călători are în circulație aproape 430 de locomotive și automotoare, deși necesarul este de 490. Doar 9 locomotive au fost modernizate în ultimii 5 ani. Vechimea medie depășește 50 de ani. Situația nu este diferită nici la vagoanele de călători. În ultimii ani, doar 10% au fost modernizate. Vârsta parcului a ajuns la 30 de ani.
Ministerul Transporturilor a permis în ultimii ani amânarea reviziilor tehnice la vagoanele de călători, cu până la șase luni. Același lucru s-a întâmplat și cu locomotivele. „Este vorba despre reviziile mari care se fac odată la 5-6 ani. Sunt întârzieri, dar sunt întârzieri, ca să zic așa acceptate. Li se fac în depou verificări suplimentare. Dacă ar fi să scoatem mâine toate locomotivele fără reviziile mari, ar trebui să anulăm 80% din trenuri”, susține directorul CFR Călători, Traian Preoteasa.
Comentarii articol (0)