Dezastrul de pe piața laptelui în România se resimte tot mai mult. Producătorii se plâng de subvențiile mici în comparație cu alte țări

Dezastrul de pe piața laptelui în România se resimte tot mai mult. Producătorii se plâng de subvențiile mici în comparație cu alte țări

Dezastrul de pe piața laptelui în România se resimte tot mai mult. Subvențiile mici, lipsa unui plan strategic sau a mecanismelor de colectare i-a determinat pe micii fermieri să renunțe treptat la afacerile lor. România nu a avut în ultimele trei decenii un plan, nu a făcut investiții și nici nu a profitat de banii europeni. 

Fermierii se plâng că prețul cu care vând ei laptele, care pornește de la 1 leu 50 pe litru, este mult mai mic decât cel de la raft. Asta în condițiile în care, din cauza sectei și a crizei din energie, și cheltuielile lor au crescut.

Petre Bordeian fermier: Prețul cu care noi vindem laptele la poarta fermei este foarte mult sub prețul cu care îl producem și atunci avem șansele sa nu mai putem ajunge până în vară și să dăm mulți faliment.

Nicolae Daniel Blânaru, fermier: Am găsit alt procesator cu care am încheiat un contract la un preț destul de mic (...) nu vom putea rezista cu prețul acesta, ținând cont că curentul e foarte scump, motorina la fel.

Nicolae Ciucă: Am identificat resurse financiare din fonduri europene pentru susținerea industriei autohtone a laptelui

Premierul Nicolae Ciucă a continuat astăzi consultările cu reprezentanții sectorului agricol, industriei alimentare și lanțurilor de magazine. În cadrul întâlnirii organizate la Palatul Victoria au fost analizate efectele implementării soluțiilor de sprijin stabilite de Guvern, precum și noi măsuri de susținere a fermierilor și industriei de profil, în scopul valorificării produselor agricole în beneficiul consumatorilor români.

Premierul Ciucă a anunțat că au fost identificate resurse financiare din fonduri europene pentru susținerea industriei autohtone a laptelui. La următoarea întâlnire, care va avea loc marți, 11 aprilie, la Palatul Victoria, va fi agreat cadrul legislativ ce va permite industriei de lapte din România să depășească dificultățile pe care le întâmpină în această perioadă.

„Pe toți ne preocupă securitatea alimentară și vrem să știm ca oamenii își pot permite să cumpere un litru de lapte din orice magazin. Ne dorim creșterea competitivității sectorului agricol în raport cu potențialul pe care România îl are, precum și prezența mai mare a producătorilor locali în lanțurile comerciale. De la nivelul Guvernului susținem aceste două direcții prin investiții publice pentru dezvoltarea infrastructurii de depozitare și procesare pentru micii producători, acordarea de facilități pentru procesatori și finanțarea mecanismelor și schemelor de susținere, astfel încât banii europeni și din bugetul național să ajungă la timp la fermierii români. Am convingerea că prin dialog și respect pentru munca fiecăruia vom găsi soluții pentru a depăși acest impas”, a afirmat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

Din partea autorităților, alături de premierul Nicolae-Ionel Ciucă au mai participat   Rareș Burlacu – președintele Agenției pentru Investiții și Comerț Exterior, reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității Naționale Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorilor și ai Consiliului Concurenței.

Totodată, la întâlnire au participat și reprezentanții următoarelor asociații: Uniunea de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Taurin, Federația Crescătorilor de Bovine de România, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România, Asociația Patronală Română din Industria Laptelui și Asociația de Vaci HolsteinRo, precum și Asociația Marilor Rețele Comerciale din România.

Șefa FMI: Creșterea economică globală va intra în cea mai slabă perioadă din 1990 și până acum

Economia globală se îndreaptă către cea mai slabă perioadă de creștere din 1990 și până acum, pe fondul majorării dobânzilor la creditare și a efectelor invaziei Rusiei în Ucraina, a avertizat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, adăugând că o revenire a economiei ar putea avea loc abia după cinci ani, scrie The Guardian.

"Acest lucru face și mai dificilă sarcina de a reduce sărăcia, de a vindeca rănile economice provocate de criza COVID și de a crea oportunități mai bune pentru toată lumea", de declarat Georgieva.

Aceasta a adăugat că creșterea economică la nivel global se va menține la aproximativ 3% în următorii cinci ani - cea mai scăzută prognoză pe termen mediu din 1990 și până acum.

Georgieva a spus că creșterea economică în 2022 s-a prăbușit la jumătate după revenirea inițială de după pandemia de COVID, în 2021, ajungând de la 6,1% la 3,4%.

Din cauza inflației, a creșterii costurilor de creditare și a tensiunilor geopolitice, creșterea ar putea scădea sub 3% în 2023 și va rămâne slabă și în următorii ani, spune șefa FMI.

Aproximativ 90% dintre economiile avansate vor înregistra un declin în creșterea economică, anul acesta, a avertizat ea, SUA și țările din Zona Euro fiind cele mai puternic afectate de creșterea costurilor de creditare.

Totuși, Kristalina Georgieva a avertizat că băncile centrale nu își pot permite relaxarea dobânzilor cheie, pentru că acest lucru ar duce la instabilitate financiară.

Aceasta a comparat provocările viitorului cu "urcarea unui deal mare după ce am terminat de escaladat un alt deal mare".

"Mai întâi a fost COVID, apoi invazia Rusiei în Ucraina. (...) Până acum s-a dovedit că am fost buni cățărători. Dar drumul care urmează, cel către o creștere robustă, este dificil și neclar, iar frânghiile care ne țin împreună ar putea să fie mai slăbite acum decât au fost în urmă cu câțiva ani", a spus Georgieva.

Declarațiile au fost făcute înaintea unui summit care va fi organizat la Washington, între 10 și 16 aprilie, unde vor participa reprezentanți ai FMI, ai Băncii Mondiale și miniștri de Finanțe și Economie din toată lumea. Aceștia vor discuta perpectivele economice globale și programele de eradicare a sărăciei și a dezvoltării economice.

Fermierii ies în stradă din cauza deciziei UE în scandalul cerealelor din Ucraina. Timmermans: România nu a făcut destule reforme

La finalul săptămânii trecute, în urma nemulțumirilor exprimate de mai multe state membre, Comisia Europeană a anunțat că va pregăti un al doilea pachet de despăgubiri pentru fermierii europeni afectați de importul de produse agricole din Ucraina. Fondurile vor fi de 75 de milioane de euro și vor fi anunțate la mijlocul lunii aprilie. Cu toate acestea, fermierii organizează, vineri, proteste în mai multe judeţe din ţară şi în Capitală, nemulţumiţi de soluţia găsită de Comisia Europeană la problemele şi dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agro-alimentar românesc, pe fondul distorsiunilor de piaţă cauzate de conflictul armat din Ucraina. Prezent la emisiunea „Pașaport Diplomatic”, la Digi24, vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a transmis că „România primește o contribuție este în relație cu natura agriculturii din țara noastră”.

„Cred că sprijinul pe care îl primește România este legat de poziţia în care se află în privinţa dezvoltării sale agricole. Contribuția pe care o primește este în relație cu natura agriculturii din România și, în același timp, știu că este încă un potențial uriaș, care rămâne neutilizat în ceea ce privește reforma, în privinţa investițiilor, și haideți să folosim anii următori pentru a face ca acest lucru să funcționeze mai bine”, a declarat Frans Timmermans pentru Digi24, subliniind în același timp că aceste lucruri le-a spus și miniștrilor.

„Avem o nevoie urgentă de investiţii în România, fondurile sunt acolo. Dacă vă uitaţi la fondurile structurale, la fondurile agricole, la fondurile Generaţia Următoare UE, la fondul de inovare, la banii din PNRR. Dacă combinați toate acestea, vorbim despre procente complete din PIB-ul României, care ar putea fi investite și ar trebui să ne asigurăm că nu încetinim, că accelerăm aceste investiții. Iar Comisia se concentrează foarte mult pe realizarea acestui lucru. De asemenea, tocmai am avut o misiune din partea oficialilor Comisiei pentru a trece prin cerințe, sper că vom putea agrea în curând că a treia tranșă a plăților să fie disponibilă. Deci, haideți să accelerăm investițiile și apoi, de asemenea, agricultura va creşte la un nivel superior”, a mai precizat vicepreședintele Comisiei Europene.

Nemulțumirile

Comisia Europeană a acordat luna trecută un pachet de 56,3 milioane de euro pentru fermierii bulgari, polonezi și români, sumă din care țării noastre i-au revenit 10 milioane. O sumă infimă, în comparație cu pierderea de 200 de milioane de euro calculată de fermierii români.

În urma presiunilor venite din partea acestor state, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European Charles Michel au fost de acord cu majorarea sumelor și acordarea unui al doilea pachet de compensații, cu ponderi diferite alocate față de pachetul inițial, când Polonia a primit aproape 30 de milioane de euro, Bulgaria aproape 16 milioane de euro, iar România doar 10 milioane de euro.  

Astfel, Comisia Europeană a propus să vină cu un al doilea pachet de despăgubiri, pentru a acoperi impactul mai larg asupra agricultorilor al importurilor ieftine intrate din Ucraina în UE. Aceste ajutoare sunt compensații pentru agricultorii din statele din prima linie afectate de importurile ieftine de cereale din Ucraina.  

Comisia Europeană a explicat joia trecută că acest al doilea pachet va viza și alte culturi, care nu au fost sprijinite prin intermediul primului, precum sectorul zahărului sau sectorul mierii.

România a primit despăgubiri pentru cultura de porumb, întrucât aceasta a cunoscut cel mai mai mare impact al importurilor ucrainene. Ar putea fi modificate criteriile de acordare, acesta fiind motivul pentru care se schimbă ponderea alocărilor pe țară.

Cinci state i-au scris Comisiei Europene

Cinci dintre vecinii est-europeni ai Ucrainei — Polonia, România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria — s-au mobilizat pentru a cere fonduri și alte instrumente de la Comisia Europeană pentru a compensa „efectele negative” ale prezenței crescute a produselor agricole ucrainene pe propriile lor piețe.

Într-o scrisoare adresată executivului comunitar, șefii de stat și de guvern ai celor cinci țări au spus că absența taxelor la cereale ce provin din Ucraina provoacă blocaje majore, inundând propriile piețe, reducând prețurile și dăunând fermierilor.

În scrisoarea adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se precizează că în țările care se învecinează cu Ucraina s-a înregistrat o creștere fără precedent a importurilor de cereale, ouă, păsări de curte, zahăr, mere, făină, miere și paste, notează El Pais.