UPDATE: Normele pentru aplicarea modificărilor la concediul de creștere, în sfârșit în vigoare

HG nr. 865/2023 a fost publicată marți seara în Monitorul Oficial și vizează modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010. Oficializarea acestor norme înseamnă că modificările aduse anul trecut concediului de creștere a copilului au intrat în sfârșit în vigoare. 

Concret, HG-ul implementează norme privind:

• extinderea perioadei netransferabile de concediu în cazul celuilalt părinte care nu a solicitat inițial dreptul - mai exact, dublarea „lunii tatălui” (desigur, oricare dintre părinți poate intra în concediul de creștere, prin urmare, dacă tatăl este cel care a intrat, vorbim de „luna mamei”);
• suplimentarea cu 50% a indemnizației lunare pentru copiii născuți din sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil în condițiile;
• completarea reglementărilor care privesc totalizarea perioadelor de activitate;
• modificarea prevederilor referitoare la recalcularea cuantumului indemnizației în baza hotărârilor judecătorești sau a documentelor justificative prezentate de beneficiar;
• clarificarea modalității de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului și/sau a stimulentului de inserție în perioada cuprinsă între împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani sau 3 ani în cazul copilului cu dizabilitate și până la 3 ani sau 4 ani în cazul copilului cu dizabilitate, iar în această perioadă se produce o situație care poate genera un nou drept;
• clarificarea procedurii de acordare a indemnizației lunare, respectiv a stimulentului de inserție în cazul în care personalul din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță își modifică raportul de muncă/de serviciu, în practică fiind înregistrate situații în care beneficiarii indemnizației sau ai stimulentului de inserție fie nu se mai încadrează în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță fie din sistemul civil se încadrează în sistemul de apărare, ordine publică ș.a.

OUG 164/2022 a stabilit că cei care beneficiază de indemnizația de creștere pot obține mai mulți bani fără să piardă dreptul la indemnizație (plafonul urcă de la 6.500 de lei la 10.512 de lei), că cei care se întorc la muncă din concediul de creștere au dreptul la condiții de muncă cel puțin la fel ca cele pe care le aveau anterior concediului, dar și la drepturi pe care le-ar fi primit dacă nu intrau în concediu, precum și obligația de a anunța angajatorul cu cel puțin zece zile înainte cu privire la perioada preconizată de concediu de creștere. Toate aceste noutăți sunt astfel implementate prin normele publicate marți.

OUG nr. 164/2022 a fost publicată în Monitorul Oficial pe 7 decembrie 2022 și se aplică de la acel moment doar în privința unor articole de final (III și IV, ce stabilesc adoptarea unor norme suplimentare și o republicare a ordonanței privind concediul de creștere, la o dată ulterioară). Opt luni mai târziu, toate prevederile noi din OUG 164 ce țin de acordarea concediului de creștere a copilului erau încă inaplicabile - de ce? Pentru că în cuprinsul ordonanței scrie că aceasta va intra în vigoare de la momentul când normele sunt publicate în Monitorul Oficial. Normele de aplicare ar fi trebuit modificate însă până pe 5 februarie 2023 - ceea ce nu s-a întâmplat decât pe 19 septembrie 2023, când normele au fost publicate.

Într-un răspuns oferit redacției noastre, cei de la minister spuneau că, având în vedere numărul mare de avizatori necesari acestui PHG, procedura de avizare interinstituțională nu s-a putut termina până în iunie, când fostul ministr al muncii a trebuit să plece din funcție. Ceea ce a însemnat că procedura de avizare interinstituțională a trebuit reluată. Conform ministerului, reluarea procedurii s-a făcut începând cu 20 iulie. Dacă procedura anterioră nu s-a putut termina în două luni, ne putem aștepta că nici a doua nu se va termina mai repede. 

„În perioada de consultare publică, instituțiile avizatoare au transmis propuneri și observații, proiectul fiind modificat în acest sens și transmis pe circuitul de avizare interinstituțional.

Însă, având în vedere numărul mare de avizatori, procedura de avizare interinstituțională nu a putut fi finalizată înainte de schimbarea componenței Guvernului României, ca urmare a Decretului Președintelui României nr. 899/15.06.2023.

Ca urmare a apariției Decretului, proiectul de act normativ a fost asumat de noua conducere a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, astfel că procedura de avizare interinstituțională a fost reluată în data de 20.07.2023.

Până la această dată, proiectul de act normativ a obținut aviz de la Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Serviciul Român de Informații și Ministerul Finanțelor.

În prezent, proiectul se află în avizare la Ministerul Afacerilor Externe, iar după obținerea avizului, acesta va fi transmis spre avizare viceprim-ministrului care coordonează domeniul de responsabilitate al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, precum și Ministerului Justiției.

După obținerea tuturor avizelor, proiectul de act normativ va fi transmis Secretariatului General al Guvernului, în vederea includerii pe ordinea de zi a ședinței de Guvern și aprobării.

În perioada de consultare publică, instituțiile avizatoare au transmis propuneri și observații, proiectul fiind modificat în acest sens și transmis pe circuitul de avizare interinstituțional”, este răspunsul trimis de minister muncii redacției avocatnet.ro.

Urgență doar la nivel formal

Faptul că am avut o ordonanță de urgență publicată în Monitor în decembrie anul trecut, dar ale cărei prevederi nu se aplicau nici peste jumătate de an este o chestiune la care ne-am propus să aflăm răspunsul. Pe de o parte, ministerul ne-a explicat un fenomen arhicunoscut - plimbarea anevoioasă a hârtiilor de la o instituție/autoritate la alta. 

Pe de altă parte, speranța că aceste norme se vor adopta până în februarie 2023, așa cum reiese în ordonanță, a fost, din start, una fantezistă - realitatea e că ele nu puteau fi adoptate în două luni, iar termenul de punere în dezbatere a fost oricum nerespectat din start (reamintim, punerea în dezbatere s-a făcut în aprilie).

În realitate, modificările în privința concediului și indemnizației de creștere au fost adoptate de urgență pentru a nu supăra Comisia europeană - ne-o indică preambulul ordonanței:

„Având în vedere necesitatea transpunerii Directivei (UE) 2019/1.158 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată a părinţilor şi îngrijitorilor şi de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului, care are ca obiectiv general adaptarea şi modernizarea cadrului juridic al Uniunii Europene, permiţând părinţilor şi persoanelor cu responsabilităţi de îngrijire să concilieze viaţa profesională cu viaţa de familie,

ţinând cont de faptul că România are obligaţia de a asigura, la nivel naţional, intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma actului european, până la data de 2 august 2022,

având în vedere că la data de 20 septembrie 2022 Comisia Europeană a comunicat autorităţilor române scrisoarea de punere în întârziere în Cauza 2022/0388, pentru a se evita sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în temeiul art. 258 paragraful al doilea din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene”.

Așadar, ordonanța de urgență a fost dată anul trecut doar pentru a bifa o obligație față de autoritățile europene, însă din întârzierea oficializării normelor de punere în aplicare rezultă că nu există aceeași urgență și pentru aplicarea ei.