Câți bani a primit în total România de la UE în 16 ani

Câți bani a primit în total România de la UE în 16 ani

Suma totală netă primită de România de la Uniunea Europeană, din momentul aderării (1 ianuarie 2007) şi până în prezent, se ridică la 56 de miliarde euro, informează Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

Din această sumă, Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (FESI) şi Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) au adus 44,6 miliarde de euro: 16,9 miliarde reprezintă plăţile aferente perioadei de programare 2007 - 2013, 27 miliarde de euro sunt sumele plătite prin programele perioadei 2014 - 2021 şi 716 milioane de euro prefinanţări pentru 2021 - 2027.

De asemenea, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România a primit până acum 6,35 miliarde de euro prin cele două componente de asistenţă financiară rambursabilă şi nerambursabilă.

"9 mai este o sărbătoare pe care o simţim acum mai aproape ca niciodată de identitatea noastră românească, după provocările ultimilor ani peste care am trecut cu bine alături de celelalte state membre ale Uniunii şi cu sprijinul lor. Ultimii ani au fost fără îndoială una dintre acele perioade în istorie care ne-a arătat că solidaritatea, valorile comune şi dorinţa de a ne clădi viitorul împreună ne fac cu adevărat mai puternici pentru că ne determină să fim mai responsabili şi mai creativi, să ne folosim mai bine resursele şi să identificăm noi oportunităţi de dezvoltare. Aş spune că, pentru România, Ziua Europei în 2023 înseamnă certitudinea unui viitor mai sigur şi mai bun pentru noi. Pentru perioada 2021 - 2027, ţara noastră are la dispoziţie doar prin Politica de coeziune o sumă comparabilă cu cea primită de România de la Comisie în ultimii 16 ani, de la aderare până în momentul actual, la care se adaugă fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Mai mult, ritmul accelerat de accesare a fondurilor, investiţiile în infrastructură, în serviciile publice şi în productivitatea sectorului privat, la care aş adăuga preocuparea noastră de a nu îi lăsa în urmă pe cei vulnerabili, vor face ca, în scurt timp, România să arate cu totul diferit în anii care vin. Felicit pe această cale echipa din minister, care a avut un rol vital în acest proces de modernizare a României. Sunt convins că finalul acestui an ne va aduce mai aproape de ţinta de absorbţie de peste 95% prin politica de coeziune şi de realizarea reformelor şi investiţiilor asumate prin PNRR", a declarat ministrul Marcel Boloş, potrivit unui comunicat al instituţiei, citat de Agerpres.

Pentru perioada 2014 - 2020, rata de absorbţie a fondurilor este în acest moment de 76% din totalul alocat României, prin programele operaţionale aferente acestei perioadei fiind realizate investiţii în sectoare esenţiale precum mediul de afaceri, transporturi, sănătate, educaţie, infrastructura de apă şi apă uzată, dar şi incluziunea socială a persoanelor dezavantajate.

Când vor fi gata rezultatele măsurătorilor făcute pe Canalul Bâstroe

Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a declarat, marţi, că specialiştii în hidrologie analizează datele rezultate în urma măsurătorilor făcute pe Canalul Bâstroe, precizând că acţiunea durează între 10 și 14 zile, menţionând că speră ca în scurt timp să avem şi o modelare a întregului canal navigabil, potrivit News.ro. 

Ministrul Mediului a fost întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă dacă există nişte concluzii preliminare în urma verificărilor făcute pe Canalul Bâstroe şi când va fi gata această analiză. 

„Colegii noştri specialişti în hidrologie -  INHGA (Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor) fac modelările în sistemul informatic. După estimările noastre iniţiale, aceste modelări durează între 10 şi 14 zile. Sper ca în cel mai scurt timp posibil să avem şi o modelare a întregului canal navigabil şi a întregului braţ Chilia, inclusiv Canalul Bâstroe, să vedem ce calitate au datele şi cât de precise sunt. Imediat cum suntem gata le vom face publice”, a afirmat ministrul Mediului. 

Autorităţile române şi cele ucrainene au convenit, în 3 martie, în prima întâlnire tehnică referitoare la canalul Bâstroe, ca România să înceapă măsurătorile pe braţul Chilia şi canalul Bâstroe din 15 martie. 

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunţa, în 16 martie, că ucrainenii au dat un „acord parţial” pentru începerea măsurătorilor pe braţul Chilia (partea ucraineană), începând din 17 martie, însă doar de la kilometrul 22, nu de la kilometrul 11, cum solicitase partea română. „Insistăm ca flota de nave specializate a României să primească acces şi pe celelalte sectoare ale braţului Chilia (între km 11 şi km 22), dar şi pe canalul Bâstroe”, arăta el.

NASA va trimite un șarpe robotic pe una dintre lunile lui Saturn în căutarea vieții extraterestre

Există viață în afara Pământului? Un nou șarpe robotic ar putea fi cel care deslușește acest mister, scrie CBS News.

Robotul numit Exobiology Extant Life Surveyor (EELS) este dezvoltat de Laboratorul de Propulsie cu Reacție al NASA pentru o misiune spațială pe Enceladus, una dintre cele 83 de luni ale planetei Saturn, care se remarcă prin suprafața sa înghețată - cea mai albă și mai reflectorizantă din Sistemul Solar.

Astronomii cred că există un ocean sub gheața de pe Enceladus, acolo unde aceștia speră că vor găsi forme de viață.

EELS este un „robot autopropulsat asemănător unui șarpe” făcut din segmente cu „unități de propulsie rotative unice” care îi permit să se agațe de suprafețele dure și să se miște în mediul subacvatic.

Oamenii de știință speră că șarpele robotic va putea să șerpuiască prin fisurile de pe suprafața lui Enceladus pentru a pătrunde în oceanul de sub gheață. Robotul de aproximativ 100 de kilograme și lung de 5 metri este testat în diferite condiții de mediu pentru a se determina dacă este pregătit de misiune.

„Capul” șarpelui este operat printr-o tehnologie care îi permite robotului EELS să surprindă lumea în 3D și să trimită înapoi filmări în timp real operatorilor.

Între timp, corpul său era capabil să transporte și să se folosească de instrumente științifice care să le permită cercetătorilor să măsoare presiunea subterană, conductivitatea electrică și temperatura.

„Suntem la începutul proiectului, dar este realizabil în timpul vieții noastre”, a spus anul trecut managerul adjunct de proiect Rachel Etheredge. „Este o colaborare ambițioasă și suntem motivați de același entuziasm pe care îl avem pentru acest concept și de [descoperirile] științifice pe care am putea să le facem cu EELS.”

Odată ce va fi gata să plece, vor mai dura 12 ani pentru o navă spațială să transporte robotul EELS până pe luna lui Saturn, dar cercetătorii speră că robotului îi va lua doar câteva zile ca să ajungă în ocean.

„Sistemul EELS este o platformă mobilă de instrumente concepută pentru a explora structurile interne de teren, evalua gradul de locuibilitate și, în ultimă instanță, căuta dovezi că există viață”, a declarat NASA. „Este proiectat să se adapteze pentru a traversa terenul unei lumi oceanice, medii fluide, labirinturi închise și lichide.”