Guvernul vrea să reducă prețul alimentelor. Retaileri: Va fi o ordonanță cu o listă cu produsele de bază

Guvernul vrea să reducă prețul alimentelor. Retaileri: Va fi o ordonanță cu o listă cu produsele de bază

Marcel Ciolacu s-a întâlnit marți, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Asociației marilor rețele comerciale din sectorul alimentar. Discuțiile au fost axate pe stabilirea unui mecanism funcțional agreat între Guvern și mediul privat, pentru reducerea prețului la produse alimentare de bază.

„Mă bucură deschiderea mediului de afaceri de a agrea, urmare a dialogului nostru, un mecanism viabil, simplu și clar care, alături de măsurile guvernamentale, să ducă la reducerea inflației și la creșterea puterii de cumpărare a românilor. Guvernarea noastră este în primul rând pentru oameni, iar angajamentul ferm asumat este reducerea la o singură cifra a inflației, până la sfârșitul anului. Am convingerea că putem reuși acest lucru în parteneriat cu mediul de business”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

Reprezentanții Asociației marilor rețele comerciale din România din domeniul alimentar și-au exprimat acordul de principiu cu stabilirea unui asemenea mecanism.

George Bădescu, directorul executiv al Asociației marilor rețele comerciale din România: Deocamdată nu s-a discutat pe cifre concrete, s-a făcut un sumar al produselor care putea să intre pe... în general produsele de bază, aşa cum sunt ele definite şi în codurile CAEN... e vorba de carne, lapte, ouă, legume-fructe, panificaţie.

România are cea mai ridicată rată din UE a deceselor din cauza accidentelor rutiere, de două ori cât media europeană (Eurostat)

Numărul persoanelor din Uniunea Europeană decedate în accidente rutiere a crescut cu 6% în 2021, comparativ cu 2020 (după un declin semnificativ în ultimul deceniu), iar cea mai ridicată rată a deceselor în urma accidentelor rutiere s-a înregistrat în România (93 de decese la un milion de locuitori), arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat). 

Comparativ cu populaţia fiecărui stat membru UE, cea mai scăzută rată a deceselor cauzate în 2021 de accidentele rutiere s-a observat în Malta (17 de decese la un milion de locuitori), Suedia (20) şi Danemarca (22), iar cea mai ridicată rată s-a înregistrat în România (93 de decese la un milion de locuitori), Bulgaria (81) şi Letonia (78).

În 2021, numărul total al persoanelor din Uniunea Europeană care au murit în accidente rutiere s-a situat la 19.917, faţă de 18.834 în 2020. Scăderea din 2020 a fost determinată în mare parte de impactul restricţiilor impuse în timpul pandemiei asupra transportului de pasageri, notează Agerpres.

Solstițiu de vară 2023. 21 iunie este cea mai lungă zi din an. Ce tradiții și obiceiuri se respectă astăzi

Solstiţiul de vară 2023 are loc miercuri, 21 iunie, la ora 17:58, fenomen care marchează începutul verii astronomice, nu doar calendaristic, fiind perioada din an cu cea mai lungă durată de lumină naturală a Soarelui. În același timp, în emisfera sudică este momentul în care oamenii marchează începutul iernii. Solstițiul reprezintă un eveniment astronomic care are legătură cu mișcările Pământului de revoluție în jurul Soarelui și de rotație în jurul propriei axe. Ce se întâmplă mai exact în cea mai lungă zi din acest an:

De unde vine denumirea de solstițiu

Denumirea de Solstiţiu („Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Soarele aflându-se la culminaţie (pentru latitudinea medie a ţării noastre) la 67° 52' deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata nopţii fiind de numai 8h 28m. Din acelasi motiv şi crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopţi albe”.

După momentul Solstiţiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

Solstiţiul de vară este din vechime legat de strângerea recoltei. Încep să se aprindă focurile pentru Noaptea de Sânziene. Se fac la răspântii, pe locul cel mai înalt, lângă ape stătătoare, pentru îndepărtarea bolilor şi a necazurilor. Animalele domestice se trec prin foc pentru purificare, iar torţe aprinse se poartă pe câmpuri, pentru a îndepărta dăunătorii. În plus, este o perioadă bună din an pentru organizarea nunţilor.

De ce e important solstițiul de vară în astronomie

Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului.

Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor. La momentul solstițiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27' distanță unghiulară nord față de Ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu Ecuatorul, numit Tropicul racului. La solstițiul de vară, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, potrivit www.astro-urseanu.ro.