avocatnet.ro 
Șoferii români se bazează pe mituri în trafic. Conform unui sondaj realizat recent, șoferii cred, de exemplu, că cele mai multe accidente au loc din cauza vremii. Datele oficiale arată exact contrariul.
Prima teorie falsă în care cred șoferii este aceea că accidentele rutiere au loc cu precădere când afară plouă sau ninge. În realitate, conform datelor Poliției Române, aproape 90% dintre accidente se produc în condiții meteo normale.
O altă teorie falsă se referă la vina în cazul unui accident. Peste 80% dintre șoferi spun că își dau seama că pot fi implicați în orice moment într-un accident rutier, însă, cu toate acestea, tind să creadă că ar fi provocat mai degrabă din cauza celorlalți participanți la trafic și au încredere în priceperea lor la volan.
Sorin Ene - specialist conducere defensivă: „Dacă respecți regulile, dacă ești atent, dacă te concentrezi doar pe condus, nu mai e nevoie să ajungem în situația în care să ne gândim a cui este vina.”
Trei din 10 șoferi români cred că nu pot fi grăniți grav în cazul unei tamponări.
Laura Caravia - medic specialist medicină fizică de reabilitare: „În cazul accidentelor rutiere minore traumatismele apar, în general, la nivelul coloanei cervicale, dar aceste traumatisme se pot întâlni la nivelul membrelor și, nu în ultimul rând, la nivelul capului.”
10% dintre șoferii români susțin că au atenție distributivă și pot vorbi la telefon în timp ce conduc.
INS: Producția de țiței a României scade, în timp ce importurile au crescut cu peste 28%
România a produs, în primele patru luni din 2023, o cantitate de ţiţei de 940.000 tone echivalent petrol (tep), cu 33.500 tep. Producția e cu 3,4% mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), preluate de Agerpres.
Importurile de ţiţei s-au ridicat, în perioada ianuarie-aprilie 2023, la 2,734 milioane tep, fiind cu 118.400 tep (28,4%) peste cele consemnate în primele patru luni din 2022.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează, în ultima prognoză publicată privind echilibrul energetic, o producţie de ţiţei pentru 2023 de 3,095 milioane tep (minus 2,3% faţă de 2022).
Ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila, a explicat că anumite categorii de pacienţi cu diferite tipuri de cancer nu erau incluşi în Planul Naţional de Cancer, iar alte probleme erau legate de finanţare. Toate aceste lucruri au ieşit la iveală când Ministerul Sănătăţii a început lucrul la implementarea acestui plan, mai spune oficialul.
„Avem un Plan de cancer care a fost elaborat şi pe care noi am încercat să îl implementăm (...) am început să luăm punct cu punct ca să îl implementăm, să facem normele şi am avut un impas pentru că, în primul rând, am avut o problemă legată de finanţare.
Finanţarea care este pe partea de diagnostic şi tratament este la CNAS şi era trecută ca fiind la Ministerul Sănătăţii, adică banii erau la Casă, dar Ministerul Sănătăţii trebuia să realizeze finanţarea”, a declarat, duminică seară, la Prima News, ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila.
Potrivi acestuia, o altă problemă era legată de faptul că anumite categorii de pacienţi cu cancer nu erau incluşi în acest plan.
„Altă problemă era că alte categorii de pacienţi cu diferite cancere nu erau incluşi, cum ar fi cei cu melanom malign sau cancer gastric. Nu sunt aşa rare, dar 5 la sută dintre cancere sunt.... Sunt mai multe tipuri de cancer.
Nu cred că noi avem dreptul nici moral, nici etic să poţi să administrezi un anumit tip de tratament unui pacient care să spunem că are cancer de col uterin şi alt tip de tratament să spui tu nu te-ai încadrat în listă”, a adăugat Rafila.
Alexandru Rafila a adăugat că a început implementarea Planului Naţional de Cancer, dar finanţarea continuă să fie o problemă.
cornelyu
Comentarii articol (0)