Când preconizează specialiștii că va începe scăderea ratelor

Când preconizează specialiștii că va începe scăderea ratelor

Creșterea inflației a condus în ultimii ani la creșterea ratelor dobânzilor la credite la nivel global, dar și în România. Cei care au nevoie de bani şi optează pentru un împrumut trebuie să respecte condiţii mai dure de evaluare şi să accepte rate mai mari.

Analiştii se aşteaptă ca odată ce băncile centrale vor controla mai eficient inflaţia să relaxeze politica monetară şi să apară şi o reducere a ratelor la credite. Este puţin probabil ca împrumuturile să fie la fel de accesibile ca înainte de 2020, dar sunt aşteptate corecţii, care să permită accesul mai facil la finanţare.

Cei mai afectaţi de creşterea dobânzilor au fost cei care au avut credite ipotecare/imobiliare corelate cu ROBOR sau IRCC. De la valori de sub 1%, indicii de referinţă au ajuns, influenţaţi de contextul internaţional, dar şi cel local, în doar câţiva ani la peste 8%, determinând creşteri succesive ale dobânzilor la credite, transmite news.ro.

În prezent acest trend de creştere s-a stabilizat şi, în paralel cu reducerea inflaţiei, începe să consemneze scăderi mici, dar care pot fi semnalul ieftinirii creditelor.  IRCC la 3 luni scade de la 1 iulie de la 5,98% la 5,94%, după o serie de 6 creşteri consecutive, începută în 2021.

Pentru cei care doresc un credit, ultimele evoluţii sunt un semnal pozitiv, care le dă speranţe la rate mai accesibile în partea a doua a anului.

Deficitul bugetar riscă să depășească 6% din PIB. Economistul-șef al BNR: Dacă nu se iau măsuri, riscăm suspendarea fondurilor UE

Deficitul bugetar la sfârşitul anului 2023 riscă să depăşească 6% din PIB dacă nu se iau urgent o serie de măsuri şi ar constitui un regres faţă de nivelul de 5,7% din PIB înregistrat în 2022, arată economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, într-un articol publicat pe blogul „Opinii BNR”, preluat de Agerpres.

În opinia sa, neluarea vreunei măsuri nici în 2023, nici în 2024 va face din România „următorul candidat la o asistenţă din partea FMI şi la o eventuală suspendare a fondurilor din partea Comisiei Europene”.

„După primele cinci luni din anul 2023, deficitul bugetar (pe definiţie cash) era de 2,32% din PIB, adică cu circa 0,8% din PIB mai mare decât în primele cinci luni din 2022. În aceste condiţii, dacă nu se iau urgent o serie de măsuri, deficitul bugetar la sfârşitul anului 2023 riscă să depăşească 6% din PIB, adică ar constitui un regres faţă de nivelul de deficit de 5,7% din PIB înregistrat în 2022. Este uşor de imaginat consternarea pe care ar stârni-o la Bruxelles şi pe pieţele financiare o asemenea contraperformanţă: o ţară care s-a angajat să reducă în acest an deficitul bugetar la 4,4% din PIB şi care nu este în stare să-şi reducă, nici măcar marginal, deficitul faţă de anul precedent ar fi - probabil - o premieră la nivelul UE”, a spus Valentin Lazea.

„De ce 2 procente din PIB? Pentru că, aplicându-se numai în ultimele 4 luni (adică o treime din acest an) acest pachet ar genera o reducere a deficitului bugetar de circa 0,67% din PIB, probabil suficient pentru a veni - marginal - sub nivelul deficitului de 5,7% din PIB de anul trecut. Important de menţionat este şi că acest pachet de 2 procente din PIB, dacă s-ar prelungi în tot anul 2024 (şi nu ar mai fi afectat de alte 'cadouri' electorale) ar permite reducerea deficitului bugetar spre 4 procente din PIB în anul viitor, fără alte măsuri suplimentare, greu de luat într-un an electoral”, a explicat Lazea.

CNAIR a avizat traseul final pentru autostrada Ploieşti-Braşov. Va costa 5,5 miliarde de euro

Varianta finală de traseu pentru autostrada Ploieşti - Braşov a fost avizată marţi în CTE - CNAIR, costul estimat al proiectului fiind de 5,5 miliarde de euro, fără TVA, a anunţat directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe Facebook.

„Am avizat astăzi în CTE - CNAIR varianta finală de traseu pentru autostrada Ploieşti - Braşov! În lungime totală de 112,7 km (cu sectorul Cristian - Râşnov) această autostradă va avea 12 noduri rutiere, 13 tuneluri (12,4 km) şi 61 de structuri (28,75 km). Costul estimat pentru construcţia autostrăzii este de 5,5 miliarde euro fără TVA”, a notat Pistol, potrivit Agerpres.

Autostrada Ploieşti - Braşov va asigura conectivitatea între centrele turistice importante de pe Valea Prahovei, respectiv Comarnic, Sinaia, Azuga, Predeal şi Braşov.