Consiliul a stabilit că taxarea asigurării asistenței persoanelor cu dizabilitate locomotorie reprezintă discriminare, așa cum este ea definită în OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Decizia a venit ca urmare a plângerii formulate de o persoană cu dizabilitate locomotorie, care, în timpul unei călătorii cu avionul, la îmbarcare pe aeroportul din Sibiu, precum și la debarcare în aeroportul de destinație (Hurghada, Egipt), a fost nevoită să plătească pentru serviciile de asistență pe care era nevoită să le solicite.
Astfel, compania de handling sub contract cu aeroportul Sibiu a comunicat pasagerului cu handicap locomotor că trebuie să plătească servicii adiționale de urcare și coborâre cu ambulift pe aeroporturile din Hurghada și Sibiu, servicii în valoare de 50 euro (pentru Sibiu) și 45 USD pentru aeroportul de destinație. Dacă aeroportul egiptean nu se află sub incidența legislației europene privind persoanele cu dizabilități, nu același lucru este valabil în ceea ce privește aeroportul românesc.
Astfel, se arată în hotărâre, pe lângă nerespectarea legislației autohtone, ”taxarea pasagerului care a reclamat această situație a reprezentat o deosebire pe criteriul dizabilității, care a afectat dreptul ei de a beneficia de serviciile oferite de companii în condiții egale cu alte persoane, nefiind respectate prevederile Regulamentului (CE) nr. 1107/2006 al Parlamentului European, privind drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă”, pe durata călătoriei pe calea aerului.
De asemenea, norma europeană prevede foarte clar că ”organismul de conducere al aeroportului este responsabil pentru asigurarea asistenței persoanelor cu dizabilități și supravegherea respectării regulamentului Uniunii Europene”.
În cazul căruia a fost pronunțată hotărârea CNCD, atât compania de handling, cât și aeroportul au fost amendate contravențional cu 30.000 lei pentru discriminarea unei persoane cu dizabilitate.
Comentarii articol (3)