Prima creștere a indicelui ROBOR după patru luni de scădere
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut luni la 6,42% pe an, de la 6,41% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Aceasta este prima creștere a ROBOR la 3 luni din ultimele patru luni. Ultima dată când a înregistrat o creștere a fost pe 31 martie 2023, când fluctuația a fost de la 6,84% la 6,85%.
La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%, scrie Agerpres.
Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,51%, de la 6,50% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a urcat la 6,66%, de la 6,65% pe an.
Economia Zonei Euro a început să crească, dar încă are probleme din cauza problemelor din Germania
Economia zonei euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în trimestrul al doilea, după ce a stagnat în primele trei luni ale acestui an, dar rămâne în continuare afectată de dificultăţile persistente din Germania, arată o estimare preliminară publicată luni de Eurostat, informează Reuters.
Produsul Intern Brut al celor 20 de ţări care au trecut la moneda unică a înregistrat un avans de 0,3% în perioada aprilie-iunie 2023 comparativ cu trimestrul precedent. Analiştii intervievaţi de Reuters prognozau o creştere de 0,2% de la un trimestru la altul. În ritm anual, Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o creştere de 0,6%, peste estimările analiştilor care mizau pe un avans de 0,5%.
În plus, Eurostat a revizuit uşor şi cifrele pentru primul trimestru, când PIB-ul zonei euro a stagnat, în condiţiile în care datele iniţiale vorbeau de o contracţie de 0,1%, ceea ce după o primă contracţie 0,1% în ultimele trei luni ale anului trecut ar fi însemnat că zona euro a intrat în recesiune tehnică, scrie Agerpres.
Tot luni, Eurostat a publicat o estimare preliminară referitoare la evoluţia inflaţiei în zona euro în luna iulie. Conform acestei estimări, rata anuală a inflaţiei în zona euro şi-a continuat scăderea în luna iulie, ajungând la 5,3%, de la 5,5% în luna iunie şi 6,1% în luna mai, ca urmare a unei noi scăderi a preţurilor la energie.
Cu toate acestea, ritmul de creştere a preţurilor la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări continuă să rămână unul ridicat (10,8% în luna iulie, după un avans de 11,6% în luna iunie), urmate de preţurile la servicii (creştere de 5,6% în luna iulie, comparativ cu un avans de 5,4% în luna iunie) şi produse industriale (5% în iulie comparativ cu 5,5% în luna iunie). În schimb, preţurile la energie au scăzut cu 6,1% în luna iulie, după un declin de 5,6% în luna iunie.
Inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a crescut cu 6,6% în iulie, după un avans 6,8% în iunie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
Ce conține Codexul Lunar, cea mai mare capsulă culturală a timpului care va fi lansată în spațiu
Spre finalul acestui an, Codexul Lunar - o arhivă multimedia vastă ce spune povestea popoarelor lumii prin artele creative - va porni într-o călătorie ce îl va purta până pe Lună la bordul mai multor rachete spațiale fără echipaj, relatează The New York Times.
Codexul Lunar este o colecție digitalizată (sau miniaturizată) de artă contemporană, poezie, reviste, muzică, filme, podcasturi și cărți produse de 30.000 de artiști din 157 de țări. Este proiectul de suflet al lui Samuel Peralta, un fizician semi-pensionat, autor din Canada și iubitor de artă și știință.
Printre operele ce își vor lua zborul spre Lună se numără poze din Ucraina devastată de război, poezii din țările amenințate de schimbările climatice, zeci de numere ale revistei PoetsArtists, tabloul „New American Gothic”, cu care Ayana Ross a câștigat Premiul Bennett 2021 pentru femei artiste, „Emerald Girl” - un portret făcut din piese de Lego și „New Moon”, o imagine serigrafiată din 1980.
Alte lucrări, precum „The Polaris Trilogy: Poems for the Moon” - o colecție de poezii de pe fiecare continent, inclusiv Antarctica - au fost comandate special pentru acest proiect.
Fiind la rândul său un colecționar de artă și poet, Peralta, președintele executiv al companiei de media și tehnologie din Toronto, Incandence, a contactat mai mulți artiști să aleagă lucrările (și să obțină permisiunea de a le arhiva) care au fost incluse în Codex. aPeralta a acceptat și lucrări propuse de artiștii care le-au realizat.
„Acesta este cel mai mare și global proiect de lansare în spațiu a unor lucrări culturale”, a spus Peralta într-un interviu. „Nu există așa ceva niciunde altundeva”.
Codexul este menit să reprezinte creatori de toate felurile, incluzând, spre exemplu, câteva lucrări realizate de Connie Karleta Sales, un artist care suferă de boala autoimună Neuromielită optică. Sales creează tablouri cu ajutorul unei tehnologii care îi permite să picteze cu privirea.
Comentarii articol (0)