Acum doi ani, intrau în vigoare modificări majore în privința concediilor medicale. Se stabilea atunci, de exemplu, că în prima etapă durata acordării concediului medical poate fi de maximum patru zile calendaristice dacă medicalul e acordat de medicul de familie (prin comparație, durata e de maximum 15 zile calendaristice pentru concediul medical acordat de medicii de specialitate din ambulatoriu).
Atât medicii de familie, cât şi medicii de specialitate din ambulatoriu au obligaţia întocmirii unui plan de urmărire a evoluţiei bolii, conform indicațiilor legale. Dacă medicul de familie constată că pacientul are nevoie de mai mult de patru zile de concediu medical (nu răspunde la tratament, să zicem), în a doua etapă, poate prelungi medicalul până la maximum șapte zile. Pentru asta, pacientul trebuie să se prezinte însă din nou la medicul de familie, întrucât legea nu permite prelungirea din oficiu.
„În situaţia în care, după ce medicul curant a acordat prima etapă a concediului medical, asiguratul nu se mai prezintă în vederea evaluării stării de sănătate conform planului de urmărire a evoluţiei bolii sau în situaţia în care evoluţia stării de sănătate a asiguratului este favorabilă ca urmare a respectării de către acesta a planului de urmărire a evoluţiei bolii, nu se va acorda concediu medical în continuare”, precizează, mai exact, normele de aplicare ale OUG nr. 158/2005 (adică Ordinul MS nr. 15/2018).
Desigur, aici discutăm de un singur episod de boală. Însă cineva poate avea nevoie de mai multe ori de medical într-un an. Legea stabilește însă că durata cumulată a concediilor medicale acordate de medicul de familie pentru un asigurat pentru incapacitate temporară de muncă nu poate depăşi 28 de zile calendaristice în ultimul an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire, indiferent de cauza acesteia. După totalizarea a 28 de zile calendaristice acordate de către medicul de familie, eliberarea certificatelor de concediu medical se va face numai de către medicul curant din ambulatoriul de specialitate sau din spital, în caz de internare, cu încadrarea în duratele maxime prevăzute de lege.
Totodată, mai specifică legea, dacă după expirarea concediului medical acordat la ieşirea din spital starea de sănătate a pacientului nu permite reluarea activităţii, medicul de familie poate prelungi concediul medical pentru aceeaşi afecţiune - însă nu mai mult decât îi permite legea să o facă în alte situații (adică în limitele menționate mai sus).
În cazul gravidelor, certificatele de concediu medical pentru sarcină se eliberează pentru cel mult 30/31 de zile calendaristice de către medicul de familie sau de către medicul de specialitate obstetrică-ginecologie, care ia în evidenţă şi urmăreşte pe parcursul sarcinii gravida, până la durata maximă prevăzută de lege. Mai departe, certificatul de concediu medical pentru lăuzie se eliberează de medicul curant de specialitate din unitatea sanitară unde a născut femeia sau de medicul de familie, începând cu data naşterii copilului, pentru perioade de cel mult 30/31 de zile calendaristice. Prelungirea concediului medical pentru lăuzie până la durata maximă prevăzută de lege se face de medicul de familie care are în urmărire lăuza.
Similar, certificatele de concediu de risc maternal se eliberează de medicul de familie sau de medicul de specialitate obstetrică-ginecologie, cu avizul medicului de medicina muncii, pe perioade de maximum 30/31 de zile calendaristice, pe o durată totală de maximum 120 de zile calendaristice, în întregime sau fracţionat, asiguratelor gravide, asiguratelor care au născut recent sau care alăptează.
Comentarii articol (2)