Fostul președinte al CCR critică noua OUG care permite modificarea Codului fiscal oricând: Guvernul încalcă Constituția și principiile de tehnică legislativă

Miercuri, Guvernul a oficializat ordonanța de urgență care îi permite, cu aplicare imediată, să introducă sau să majoreze taxe, impozite și contribuții, fără a mai respecta un principiu din Codul Fiscal, care stabilea că aceste măsuri trebuie implementate cu cel puțin șase luni în avans, să intre în vigoare la data de 1 ianuarie și să rămână neschimbate cel puțin un an. Despre această modificare a paradigmei legislative referitoare la fiscalitate, puteți citi pe larg pe avocatnet.ro, aici.

Pe acest subiect, avocatnet.ro a solicitat punctul de vedere al avocatului Augustin Zegrean, fost judecător și președinte al Curții Constituționale a României. Specialistul în drept constituțional a precizat: "Sunt atâtea puncte de vedere din care acest demers nu este în regulă, încât nici nu știu pe care să vi-l spun prima dată... Inițiativa Guvernului anulează chiar ideea de Cod, de cod fiscal în acest caz, a cărui însăși rațiune de a exista este compromisă, prin urmare avem de-a face cu o încălcare a unui principiu de drept”.

Fostul președinte al CCR a explicat că, din perspectiva Constituției, avem de-a face cu încălcarea mai multor prevederi ale sale, care sunt flagrant ignorate.

„Articolul 1 al Constituției ne spune că «România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor (...) reprezintă valori supreme (...)». Încălcarea principiilor de drept de care vă spuneam mai devreme contravine principiului enunțat. Mai mult, nu este respectată nici prevederea referitoare la drepturile cetățenilor, pentru că unul dintre acestea, consfințit inclusiv de CEDO, spune că legea trebuie să poată fi înțeleasă de oameni, inclusiv de cei care nu au pregătire juridică. Pe lângă acest drept, ei îl mai au și pe acela de a primi timpul necesar adaptării la noi prevederi ale legii. Așa vă puteți explica motivul pentru care modificările la Codul Fiscal nu se puteau aplica imediat după legiferare”, a punctat fostul judecător.

De asemenea, el a mai adus în discuție și articolul 135, care, spune judecătorul, „ne garantează faptul că «economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență». Luarea unor măsuri ca cele pe care dorește să le ia Guvernul tulbură construcția legislativă care face ca economia României să se conformeze acestui principiu”, dar și o altă prevedere din legea fundamentală care reglementează ”cât se poate de clar” că ”statul trebuie să asigure (...) crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție”.

„Nici nu mai are rost să comentăm”, a continuat Augustin Zegrean, „nu crează, ci dimpotrivă, compromite”.

Fostul președinte al Curții Constituționale a argumentat că și Legea 24/2000, care conține normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, este încălcată.

„Ce fac acești domni este o destabilizare flagrantă a raporturilor juridice și împotriva Dreptului, în general. Este foarte periculos ce fac, această ordonanță va fi atacată după ce oamenii se vor lovi de ea și vom asista la o perpetuare a haosului pe care îl generează", a concluzionat Augustin Zegrean.

Codul fiscal a fost modificat prin mai multe de 100 de acte normative în ultimii aproape 8 ani și mai multe de jumătate din alineatele sale arată altfel decât în 2016, când a intrat în vigoare, potrivit unui studiu publicat recent de The Tax Institute, un ONG independent care reunește experți în legislație și finanțe.

Statistica e cu atât mai contrariantă și greu de digerat cu cât necesitatea noului Cod fiscal, cum era cunoscut la momentul adoptării sale, venea tocmai din faptul că vechea legislație fiscală devenise prea greu de urmărit din cauza modificărilor repetate și succesive.

Una dintre cele mai apreciate măsuri de la momentul adoptării noului Cod a fost tocmai introducerea prevederii „Prezentul cod se modifică și se completează prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni”, din care fusese eliminată sintagma „de regulă”, existentă în vechiul Cod și și care lăsa loc de modificări intempestive ale politicii de taxare. Eliminarea acelei sintagme a fost văzută la acel moment, de mediul de afaceri și consultanții deopotrivă, ca o pârghie ce ar trebui să aducă o mai mare stabilitate fiscală pentru contribuabili, pentru că ar fi trebuit să le ofere un termen de timp rezonabil, de 6 luni, pentru a se pune la punct cu eventualele modificări introduse prin lege. În mod similar, la fel de apreciată fusese la acel moment și introducerea unui nou principiu, inexistent în vechiul Cod, respectiv predictibilitatea impunerii, conform căruia „pentru o perioadă de cel puțin un an nu se pot aduce modificări legislative în sensul majorării impozitelor sau introducerii de impozite noi”.