Românii cu rate legate de IRCC vor plăti de la 1 octombrie aproape la fel de mult ca românii cu ROBOR

Românii cu rate legate de IRCC vor plăti de la 1 octombrie aproape la fel de mult ca românii cu ROBOR

Începând cu 1 octombrie, românii care au credite cu dobândă variabilă a căror rată are în calcul IRCC (Indicele de referință pentru creditele consumatorilor) vor plăti mai mult, cel puțin pentru următoarele trei luni.

Valoarea IRCC aferentă trimestrului II din 2023 este de 5,96% pe an, în creștere cu 0,02% față de T1 (5,94%). În intervalul menționat, valoarea maximă a fost de 6,15%, iar cea minimă de 5,81%.

În prezent, aproximativ 450.000 de români au credite cu rate legate de IRCC.

Indicele IRCC este de două feluri, zilnic și trimestrial. IRCC zilnic se calculează de BNR în fiecare zi și reprezintă media ponderată (cu volumele tranzacțiilor) a ratelor de dobândă ale tranzacțiilor de pe piața monetară interbancară. IRCC trimestrial, cel folosit la credite, se stabilește drept media aritmetică a valorilor IRCC zilnice comunicate pentru trimestrul anterior (se iau in considerare toate zilele lucrătoare din trimestru), urmând a se aplica de fiecare instituție de credit pentru trimestrul următor.

IRCC, folosit la creditele cu dobândă variabilă contractate după mai 2019, pare că s-a stabilizat în jurul valorii de 6% pe an. Trimestrul aprilie-iunie din 2023 este deja al patrulea apropiat de valoarea enunțată mai sus.

În ultimele 9 luni, IRCC a fost de 5,71% în trimestrul III din 2022, 5,98% în trimestrul IV, apoi 5,94% în trimestrul I din 2023.

IRCC s-a lansat la valoarea de 2,36%, aferentă trimestrului IV din 2018, iar după aproape 2 ani de stabilitate a scăzut, atingând un minim istoric de 1,08% în trimestrul II din 2021. A urmat apoi o creștere, întâi mai timidă timp de două trimestre, apoi susținută, de câte un punct procentual sau aproape două la fiecare 3 luni.

Președintele ANRE spune că românii își pun prea multe fotovoltaice: Trebuie impus un prag, un procent din necesarul de consum

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, a afirmat că trebuie impus un prag la montarea panourilor fotovoltaice de către prosumatori, în funcţie de necesarul de consum al acestora.

„Nu cred însă în supradimensionarea instalaţiilor de producere, în aşa fel încât să monetizez excesiv acest surplus de energie pe care îl produc. Măsura (de a stimula prosumatorii, n.r.) a fost gândită ca fiind una de eficienţă energetică, de reducere a costurilor, într-o perioadă în care am văzut cu toţii preţuri foarte mari la energie electrică şi la gaze naturale, iar această măsură ne ajuta să ne reducem factura la utilităţi. Observ astăzi situaţii în care, dacă am un consum pe ATR (Avizul Tehnic de Racordare, n.r.) de 5 kW la o casă, iar acoperişul îmi permite să instalez 20, deci de patru ori mai mult, cad tentaţiei, instalez 20 de kW - şi ajungem în situaţia în care al 10-lea vecin de pe stradă nu va putea să se racordeze sau dacă se va racorda şi el, atunci vom avea probleme cu distribuţia pe joasă tensiune. De aceea, cred că trebuie impus un prag pentru aceste capacităţi, un procent din necesarul pe care îl consumi, să poţi să-l instalezi - nu neapărat să oprim, nu vrem să descurajăm acest fenomen. Din contră, vrem să îl facem unul corect şi ca o măsură, aşa cum a fost ea gândită, de eficienţă energetică, nu de extra-monetizare a unei situaţii”, a menţionat George Niculescu, la lansarea celui de-al doilea număr al Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă, un proiect iniţiat de RPIA în colaborare cu RWEA.

Inteligența artificială, rol major în industria farmaceutică. Cum speră companiile să economisească milioane de dolari

Marile companii farmaceutice pariază pe inteligență artificială pentru a le ajuta să grăbească producția medicamentelor și punerea lor pe piață. E vorba de investiții uriașe, dar grație acestora s-ar putea economisi milioane de dolari pe termen lung, scrie Reuters. 

Marii producători de medicamente au început să folosească inteligența artificială pentru a găsi rapid pacienți pentru testele clinice sau pentru a reduce numărul de persoane necesare pentru testarea medicamentelor. E un proces greoi și care durează ani de zile, dar, grație AI, e accelerată dezvoltarea medicamentelor și se pot face economii de milioane de dolari.

Studiile pe oameni reprezintă cea mai costisitoare parte și necesită cel mai mult timp pentru dezvoltarea medicamentelor. Poate dura ani de zile pentru a recruta pacienți și a testa noi medicamente, iar acest demers poate costa peste un miliard de dolari de la descoperirea unui medicament până când acesta ajunge pe piață.

Big Pharma experimentează de ani de zile cu inteligența artificială, în speranța că mașinile pot descoperi următorul medicament de succes. Câțiva compuși aleși de AI sunt acum în curs de dezvoltare, dar aceste pariuri vor avea nevoie de ani de zile pentru a se concretiza.

Interviurile realizate de Reuters cu zeci de directori de companii farmaceutice, autorități de reglementare în domeniul medicamentelor, experți în sănătate publică și firme de inteligență artificială arată, totuși, că tehnologia joacă un rol major în studiile de testare a medicamentelor pe oameni.