Prețurile la benzină și motorină au crescut puternic de la mijlocul verii și până în prezent, țara noastră întâlnind ultima oară o scumpire atât de accentuată într-un interval atât de scurt la începutul anului trecut.
Potrivit datelor Peco-online.ro, ieri, prețul mediu pentru un litru de motorină standard era de 7,74 lei, în timp ce un litru din cel mai ieftin sortiment de benzină se vindea, în medie, cu 7,37 lei.
Motorina a mai atins acest maxim, fără să-l depășească, în ianuarie 2023. Când vine vorba de benzină, ultima dată când acest carburant s-a vândut cu un preț asemănător cu el din prezent a fost în august 2022.
Comparativ cu luna trecută, prețul mediu al unui litru de benzina s-a majorat cu 2,1%, ceea ce înseamnă că un plin (50 de litri) costă astăzi cu 7,5 lei mai mult decât în urmă cu 30 de zile. În cazul motorinei, pretul mediu al unui litru a crescut cu 4%, ceea ce înseamnă că un plin (50 de litri) costă astăzi cu 15 lei mai mult.
Diferența de preț dintre carburanți a reapărut
Carburanții au început anul la o diferența mare de preț unul de celălalt. Motorina era 7,57 de lei pe 1 ianuarie 2023, în timp ce benzina se vindea cu 6,4 lei pe litru. Începutul lui 2023 a coincis si cu suspendarea compensării cu 50 de bani a prețurilor carburanților.
Ulterior, motorina a scăzut treptat, în timp ce benzina a crescut ușor, iar la finalul primăverii deja prețurile erau similare și diferența de preț între benzină și motorină, formată în martie 2022 și care atinsese și 1,5 lei pe litru în toamna acelui an, a dispărut.
Finalul lunii iulie a pornit creșterea prețurilor, iar începutul lui august a însemnat reapariția diferenței de preț între carburanți. În prezent, un litru de motorină standard este mai scump cu 40 de bani decât un litru de benzină standard.
Mai mult de două treimi dintre români consideră că în România lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, peste 40% cred că economia va avea o evoluţie negativă, iar un procent similar declară că situaţia economică a familiei lor este mai proastă decât în urmă cu un an, în timp ce aproape 30% cred că în următorul an situaţia financiară a familiei va deveni mai proastă, relevă datele unui Sondaj de opinie naţional realizat de INSCOP la comanda News.ro.
Conform aceluiaşi sondaj, peste un sfert dintre cei chestionaţi afirmă că principala lor îngrijorare este legată de ”starea de sănătate proprie şi a familiei”, ca procent urmând cei preocupaţi de creşterea preţurilor şi apoi cei care se declară îngrijoraţi de corupţie.
Războiul din Ucraina reprezintă principala îngrijorare pentru 9,7%.
Aproape 70% dintre cei chestionaţi consideră că în România lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, proporţia celor care consideră bună direcţia în care se îndreaptă ţara fiind de 21,1%, iar 9,5% nu ştiu sau nu răspund.
În ceea ce priveşte evoluţia pe care o va avea economia României în următoarea perioadă, 43,6% consideră că aceasta va fi negativă, 32,5% cred că va stagna şi doar 15,6% mizează pe o evoluţie pozitivă. 8,3% nu ştiiu sau nu răspund. Comparativ cu procentele din urmă cu 10 ani, cei care credeau că evoluţia economiei va fi una pozitivă reprezentau 19%, procent mai mare decât în prezent, iar cei care susţineau ideea unei evoluţii negative reprezentau 41%,procentul fiind mai mic decât cel de acum, în timp ce aceia care afirmau că economia va stagna reprezentau 31%.
Îngrijorări legate de economie
Conform analizei socio-demografice realizate de INSCOP, cred că economia va avea o evoluţie negativă mai ales: persoanele cu vârsta între 30 şi 44 de ani, cei cu studii superioare, angajaţii la privat. Persoanele cu vârsta peste 60 de ani, cei inactivi pasivi, locuitorii din urbanul mare, cei care nu utilizează reţelele sociale sunt de părere, într-o proporţie mai mare decât restul populaţie, că în următoarea perioadă economia României va avea o evoluţie pozitivă.
Ministerul Finanțelor a lansat două noi emisiuni de obligațiuni de stat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României. Ministerul Finanţelor a împrumutat 1,875 miliarde de lei de la bănci.
Ministerul a împrumutat 1,147 miliarde de lei printr-o emisiune de obligaţiuni cu o maturitate reziduală la 121 de luni - 10 ani - şi un randament mediu de 6,90% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 700 de milioane de lei, iar băncile au subscris 1,550 miliarde de lei.
Marţi este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 105 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligaţiuni.
De asemenea, MF a împrumutat 728,5 milioane lei printr-o emisiune de obligaţiuni cu maturitatea la 44 de luni, la un randament mediu de 6,49% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 700 de milioane de lei, iar băncile au subscris 738,5 milioane de lei.
Marţi este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 105 de milioane de lei la randamentul stabilit luni.
Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna septembrie 2023, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 6 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 855 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.
De remarcat că suma totală, de 6,855 miliarde de lei, este cu 1,61 miliarde lei mai mare faţă de cea care a fost programată în august, de 5,245 de miliarde lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.
Comentarii articol (0)