SGR, obligatoriu și pentru micii comercianți. Care sunt, în mare, obligațiile în acest sistem

HG nr. 1074/2021 stabilește că cei care comercializează produse din categoriile apă îmbuteliată, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin sau băuturi spirtoase, în ambalaje de unică folosință din plastic, sticlă sau metal, cu volume între 0,1 litri și 3 litri inclusiv, trebuie să se înregistreze în SGR și să îndeplinească mai multe obligații legale în raport cu acest sistem, care va deveni funcțional în România începând cu 30 noiembrie 2023. Deși administratorul de sistem a dorit amânarea acestui termen, guvernanții au refuzat să mai prelungească intrarea sa în vigoare. 

Ca atare, fie că sunt sau nu pregătiți, fie că sunt sau nu de acord cu asta, toți cei care pun în vânzare astfel de produse trebuie să fie parte din acest sistem - indiferent de dimensiunea afacerii. Dimensiunea afacerii are însă un rol de departajare în acest sistem, de la un punct încolo, pentru că este evident pentru toți cei implicați și pentru terți că un magazin mic dintr-un sătuc nu are aceleași resurse cu un hypermarket aflat la câțiva kilometri de acel magazin.

Micul comerciant trebuie, la fel ca marele comerciant, să se înregistreze în acest sistem - deși aveam un termen-limită pentru asta, care a fost demult depășit (28 februarie), înregistrarea încă e posibilă și va rămâne deschisă pentru că în sistem se vor înregistra și comercianții care se înființează de acum încolo. Înregistrarea nu ar trebui însă amânată întrucât, în eventualitatea unui control, amenzile sunt între 20.000 și 40.000 de lei. Mai mult, ulterior datei de intrare în vigoare a SGR, operatorii neînregistrați riscă inclusiv suspendarea activității, ca sancțiune complementară, până la remedierea situației.

Cât despre înregistrare, ea trebuie făcută aici. Platforma administratorului de sistem (desemnat prin hotărâre de Guvern) este suficient de informativă la acest moment pentru a răspunde diverselor întrebări legate de implementarea mecanismului garanție-returnare. Firește însă, ca orice chestiune care nu a fost pusă încă în practică, la multe probleme se vor da răspunsuri ulterior. 

Recent, ReturRo a lansat în dezbatere contractul pe care comercianții înregistrați îl vor semna în următoarea perioadă, ca pas ulterior înregistrării și completării datelor necesare în SGR.

Esența mecanismului e că cei care vor plăti pentru produsele vizate de acest mecanism vor lăsa și o garanție de 50 de bani pentru fiecare astfel de produs. Cine dorește să recupereze acești bani, trebuie să aducă ambalajele înapoi - fie de unde le-a cumpărat, fie din alt magazin. Niciun consumator nu va putea fi obligat să le aducă fix acolo de unde a cumpărat produsele.

Pentru micii comercianți apar, desigur, mai multe întrebări: unde depozitez atâtea ambalaje, cine mi le preia apoi, de ce trebuie să accept să primesc acele ambalaje înapoi ș.a.m.d.

Până să găsească aceste răspunsuri, micii comercianții trebuie să știe că, de la 30 noiembrie:

1. Obligația de a organiza puncte de returnare a ambalajelor - dar nu neapărat propriile puncte

Doar comercianții de tip HoReCa sau cei care pun în vânzare produse exclusiv online sau exclusiv prin intermediul automatelor nu sunt obligați legal să organizeze puncte de returnare, amintește administratorul de sistem; aceste puncte de returnare sunt, de fapt, niște spații în care se colectează de la consumatori acele ambalaje. Vestea bună e că aceste puncte de returnare pot fi organizate sau gestionate de către fiecare comerciant, de către mai mulți comercianți împreună sau în parteneriat cu UAT-urile. 

Atenție! SGR se aplică și celor care vând doar în mediul online.

 Comercianții care au o suprafață a structurii de vânzare mai mare de 200 mp au obligația de a-și organiza propriile puncte de returnare. 

Asta înseamnă cei care funcționează pe suprafețe sub 200 mp nu pot fi obligați să organizeze propriile puncte de returnare, din considerente de lipsă a spațiului. Prin urmare, trebuie să recurgă la celelalte opțiuni, explică administratorul de sistem, conform legii:

„Comercianții care au o suprafață a structurii de vânzare mai mică de 200 mp, în afară de modalitatea organizării propriului punct de returnare, au posibilitatea să opteze pentru îndeplinirea obligației legale de organizare a punctelor de returnare prin asociere cu alți comercianți care au structuri de vânzare cu o suprafață mai mică de 200 mp, sau prin acord de parteneriat cu unitățile administrativ teritoriale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară.

Punctul de returnare va fi organizat în cadrul structurii de vânzare a comerciantului sau în imediata vecinătate a acesteia, fără depăşirea unei distanţe de 150 de metri față de structura de vânzare şi având cel puţin acelaşi program de funcţionare ca structura de vânzare a comerciantului.

În cazul comercianților care nu își organizează propriile puncte de returnare, distanța până la punctul de returnare realizat nu poate fi mai mare de 150 m faţă de fiecare structură de vânzare a comericnatului din acordul de parteneriat, pentru structurile de vânzare din localități urbane, respectiv 500 metri, pentru structurile de vanzare din localitati rurale.

Comercianții pot opta, în cadrul structurilor de vânzare pe care le operează, pentru preluarea manuală sau preluarea cu ajutorul RVM-urilor (sisteme automate de preluare)”.

2. Preluarea ambalajelor și predarea lor ulterior către administratorul de sistem

Cum spuneam, comercianții trebuie să accepte la schimb ambalajele de la consumatori și nu pot condiționa acceptarea lor de prezentarea dovezii că au fost cumpărate de acolo, de exemplu (bon fiscal). Comercianții nu pot improviza puncte de returnare în condiții improprii, adică, de pildă, amestecate cu alte deșeuri, iar predarea ambalajelor se face doar către administratorul de sistem. Cât de des se va face asta este o chestiune pe care fiecare comerciant o va stabili în funcție de propriile nevoi, astfel încât să nu fie copleșit de numărul mare de ambalaje strânse, care să împiedice buna desfășurare a activității sale. 

3. Informarea în magazin și la raft

Garanția e plătită de consumator, așadar, ea trebuie să apară pe bonul fiscal - separat, stabilește legea. Mai mult, comercianții trebuie să indice distinct valoarea garanției la raft. De asemenea, trebuie să afişeze în cadrul punctelor de vânzare informații cu privire la obligațiile și drepturile pe care le au consumatorii/utilizatorii finali în contextul acestui sistem.

Când cumpără aceste produse pentru a le vinde mai departe, comercianții trebuie să plătească valoarea garanției operatorilor economici de la care achiziționează produse ambalate în ambalaje SGR. 

4. Comercializarea produselor

Odată ce SGR intră în vigoare, comercianții pot vinde doar produse ambalate în ambalaje SGR achiziționate de la producători înregistrați în cadrul administratorului SGR sau de la distribuitori ai acestor producători. Practic, nu se mai pot comercializa băuturile respective decât dacă sunt ambalate în ambalaje SGR care sunt marcate potrivit prevederilor legii. Cum arată acest simbol s-a stabilit printr-un act normativ:

Bine de știut: Produsele care se află în stocul producătorilor sau comercianților și care nu sunt marcate corespunzător la data de 30 noiembrie 2023 mai pot fi comercializate cel târziu până la data de 31 iunie 2024 (nota redacției - termenul inițial era 31 decembrie 2024, dar Guvernul l-a modificat prin HG 1075/2023). Chiar dacă există această perioadă de tranziție, obligația de înregistrare în sistem este independentă de ea și subzistă în cazul tuturor operatorilor care pun pe piață produse ambalate astfel.

De asemenea, comercianții „trebuie să țină evidența numărului total al produselor în ambalaje SGR comercializate, defalcat pe produse, pentru fiecare structură de vânzare şi/sau magazin online pe care le operează, evidența numărului total al ambalajelor SGR care au fost returnate comerciantului de către consumatori sau utilizatori finali, defalcat pe tip de material şi volum, precum şi evidenţa garanțiilor plătite, încasate la vânzarea produselor şi returnate către consumatori la punctul de returnare, respectiv încasate de la administratorul SGR”.

Pentru raportarea ambalajelor şi a garanțiilor aferente acestora, comercianții vor utiliza obligatoriu sistemul informatic pus la dispoziție online de către administratorul SGR.