Așa cum arătam recent, toți comercianții care pun în vânzare produse cu ambalaje vizate de SGR trebuie să fie parte din acest sistem, fie că sunt sau nu pregătiți, fie că sunt sau nu de acord cu asta - inclusiv micii comercianți. Capacitatea micilor comercianți de a implementa toate obligațiile acestui sistem este însă redusă în raport cu comercianții mari, o importantă diferență fiind chiar cea privind spațiul disponibil, apoi resursele financiare ș.a.m.d..
Mecanismul presupune plata unei garanții de 50 de bani de către consumator pentru produse cu ambalaje din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l și 3 l inclusiv, utilizat pentru bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale și ape de băut de orice fel, vinuri și spirtoase, care poartă marcajul SGR. Odată ce mecanismul intră în vigoare, din 30 noiembrie, comercianții care vând astfel de produse trebuie să rețină această garanție, în condițiile HG nr. 1074/2021. Pe de o parte, comercianții vor reține garanții și, pe de altă parte, vor trebui să primească ambalaje de tipul celor vizate de SGR de la consumatori și să se asigure că aceștia primesc garanția respectivă înapoi, urmând ca acele ambalaje să fie predate apoi administratorului de sistem.
Cea mai bună soluție: asocierea
Principala problemă ridicată în rândul micilor consumatori e legată de preluarea efectivă a ambalajelor de la consumatori - colectarea lor, mai exact. Pentru că legea nu-i obligă pe comercianții cu suprafețe sub 200 mp să aibă propriile puncte de colectare, le dă două variante pentru colectarea ambalajelor:
- să se asocieze cu alți comercianți care au structuri de vânzare cu o suprafață mai mică de 200 mp și să opteze pentru îndeplinirea obligației legale de organizare a punctelor de returnare împreună cu aceștia sau
- să încheie acorduri de parteneriate cu unitățile administrativ teritoriale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară pentru organizarea punctelor de colectare.
În oricare situație, dacă spațiul propriu nu permite asta, punctul de colectare trebuie să fie la cel mult 150 m distanță de comerciant - asta în mediul urban. Practic, dacă mai mulți comercianți din zona X au decis să se asocieze în scopul îndeplinirii acestei obligații și organizează un spațiu de coletare comun, distanța față de punctul de colectare pentru structurile de vânzare din mediul urban trebuie să fie de maximum 150 de metri față de fiecare comerciant, iar de maximum 500 metri pentru structurile de vânzare din localitățile rurale.
Ca modalitate de preluare, legea stabilește varianta preluării manuale sau prin echipament automat de preluare (RVM) - iată aici care ar fi cerințele și specificațiile tehnice pentru RVM-uri. Aceste automate sunt cele în care consumatorii introduc ambalajele, acestea sunt compactate și consumatorul primește garanția.
Important! Nu e nevoie de autorizație de construire pentru amplasarea RVM-urilor.
Dacă cineva se va ocupa manual de preluare, acea persoană trebuie să se asigure că ambalajul returnat îndeplinește condițiile prevăzute de lege - este returnat întreg, fără a fi degradat sau deformat, este golit în întregime de conținut și are aplicat marcajul care indică apartenenţa la SGR, în mod vizibil și lizibil.
Pot comercianții să refuze preluarea de ambalaje pe motiv că nu au puncte de colectare? Nu. HG nr. 1074 listează clar în rândul obligațiilor comercianților „să preia în cadrul punctelor de returnare toate ambalajele SGR returnate de consumatori sau utilizatori finali și să restituie acestora valoarea garanției la momentul returnării ambalajelor SGR”. Practic vorbind, cea mai bună variantă pentru micii comercianți este asocierea.
Totodată, pe scurt, comercianții au responsabilitatea deplină a ambalajelor returnate de consumatori, ei trebuind să se asigure de păstrarea adecvată a acestora, că nu sunt furate sau deteriorate și că nu sunt predate altcuiva decât administratorului de sistem.
Tariful de gestionare - ajutorul pentru colectori
Actualizare 14 noiembrie 2023
Reprezintă suma de bani plătită prin transfer bancar de către administratorul SGR comercianților, respectiv comercianților HoReCa, după caz, pentru fiecare unitate de ambalaj SGR care a fost returnată la punctele de returnare sau predată administratorului SGR de către comercianții HoReCa, destinată acoperirii costurilor în legătură directă cu îndeplinirea obligațiilor privind preluarea și stocarea ambalajelor SGR. Tariful de gestionare se diferențiază în funcție de metoda automată sau manuală de preluare a ambalajelor SGR.
„Articolul 16 - Tariful de gestionare
(1) Tariful de gestionare se achită prin transfer bancar operatorilor punctelor de returnare, comercianților HoReCa, precum și operatorilor stațiilor de sortare, după caz, pentru ambalajele preluate de către administratorul SGR.
(2) Pentru perioada 30 noiembrie 2023-31 decembrie 2024, valoarea tarifului de gestionare este cea stabilită prin anexa nr. 2, iar începând cu data de 1 ianuarie 2025 valoarea tarifului de gestionare se stabilește în mod transparent de către administratorul SGR în conformitate cu prevederile ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor prevăzut la art. 27 alin. (3)”.
Comentarii articol (0)