Banca Centrală Europeană vrea să folosească inteligenţa artificială pentru a înţelege mai bine inflaţia

Banca Centrală Europeană vrea să folosească inteligenţa artificială pentru a înţelege mai bine inflaţia

Banca Centrală Europeană analizează modul în care inteligenţa artificială ar putea ajuta la înţelegerea inflaţiei, după ce ani întregi au fost presiuni subevaluate asupra preţurilor şi a fost întârziată demararea celei mai agresive înăspriri a politicii monetare din istoria instituţiei, relatează Reuters.

Alăturându-se numărului ridicat de firme care folosesc deja AI, BCE explorează acum moduri de procesare şi analizare a milioane de date, inclusiv cele privind preţurile, statisticile companiilor, noile articole şi documentele de supervizare bancară, pentru a produce analize mai bune necesare adoptării deciziilor de politică monetară, potrivit Agerpres.

„Inteligenţa artificială ne oferă noi moduri pentru a colecta, analiza şi interpreta aceste date disponibile masive, astfel încât informaţiile să poată fi folosite pentru analiza statisticilor, gestionarea riscului, supervizare bancară şi politică monetară”, se arată într-o postare publicată joi de BCE.

Ani întregi, BCE a subevaluat inflaţia şi au existat semne de întrebare privind modelele şi viabilitatea analizelor instituţiei.

Folosind AI, BCE vrea să adâncească înţelegerea comportamentului de stabilire a preţurilor şi dinamicile inflaţiei. BCE colectează pe scară largă datele privind preţurile în timp real dar cifrele nu sunt structurate şi sunt inadecvate pentru calcularea inflaţiei. Astfel încât BCE vrea să-şi structureze datele şi să-şi îmbunătăţească analizele cu ajutorul AI.

De asemenea, BCE va folosi AI pentru a-şi simplifica comunicarea, a lupta contra criticilor care spun că limbajul său este prea tehnic şi complex pentru a fi înţeles de oamenii obişnuiţi.

Egiptul a cumpărat 170.000 de tone de grâu din România şi Bulgaria, în ciuda scăderii preţurilor de către Rusia

Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, entitatea responsabilă pentru achiziţiile strategice de grâu în numele statului egiptean, a anunţat miercuri seara că a cumpărat o cantitate de 170.000 de tone de grâu din România şi Bulgaria, la o licitaţie internaţională, transmite Reuters.

Achiziţia cuprinde 60.000 tone de grâu din România, care va fi livrat în perioada 10-20 noiembrie, şi 110.000 tone de grâu din România şi Bulgaria, care va fi livrat în perioada 21-30 noiembrie.

Grâul european continuă să fie preferat în Egipt, în condiţiile în care un plafon de preţ neoficial afectează competitivitatea grâului rusesc.

Traderii spun că autorităţile de la Moscova impun neoficial un preţ minim de export de 270 dolari pe tonă free-on-board (FOB) la licitaţiile internaţionale, pentru a limita exporturile şi a ţine sub control preţurile pe piaţa internă, scrie Agerpres.

La prima rundă a licitaţiei GASC, tot grâul rusesc a fost oferit la 270 dolari pe tonă FOB, acelaşi preţ oferit pentru grâul rusesc la licitaţia de săptămâna trecută, dar în timpul negocierilor de la licitaţia de miercuri, o serie de participanţi au redus preţurile lor pentru grâul rusesc sub 270 dolari pe tonă, unele companii oferind 260 dolari pe tonă.

Traderii spun că autorităţile de la Moscova au dat neoficial aprobarea pentru reducerea preţului.

Totuşi, grâul din România şi Bulgaria încă este oferit la preţuri mai scăzute.

Egiptul suferă în prezent de pe urma unei crize valutare după ce războiul din Ucraina a provocat o undă de şoc economiei egiptene, în condiţiile în care peste 70 de milioane dintre cei 103 de milioane de egipteni depind de programul guvernamental de subvenţionare a pâinii.

Jumătate din locuitorii Moldovei nu sunt racordați la sistemul public de alimentare cu apă

Populaţia conectată la sistemul public de alimentare cu apă a reprezentat aproape 75% din populaţia rezidentă a României în anul 2022, anunţă Institutul Naţional de Statistică (INS). Cel mai scăzut nivel de conectare la o rețea publică de apă se înregistrează în Moldova, unde doar jumătate din locuitori au acces la sistemul public de alimentare.

„În anul 2022 populaţia conectată la sistemul public de alimentare cu apă a fost de 14.277.262 persoane, reprezentând 74,9% din populaţia rezidentă a României, cu 99.455 persoane mai mult decât în anul 2021. Creşterea a fost determinată de racordarea populaţiei la reţelele de alimentare cu apă nou construite”, arată datele INS, potrivit News.ro.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, în anul 2022, ponderea cea mai mare a populaţiei conectate la sistemul public de alimentare cu apă, în total populaţie rezidentă, s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (94,1%), urmată de regiunea Sud-Est, 89,5% (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea).

Gradul cel mai redus de racordare, 50,7%, s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui), urmată de regiunea Sud-Vest Oltenia, cu 63,4% (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea).

În anul 2022 volumul de apă distribuită a fost de 1.937.909.000 metri cubi, cu circa 540.539.000 m3 mai mult decât în anul 2021. Creşterea cea mai importantă s-a înregistrat în agricultură, volumul de apă distribuită fiind cu 464.177.000 m3 mai mare.