Peste 40% dintre companiile afectate de limitarea facilităților fiscale intenționează să compenseze măcar parțial pierderile de venituri ale angajaților

Peste 40% dintre companiile afectate de reducerea/eliminarea facilităților fiscale din sectoarele IT/construcții/agricultură, intervievate în cadrul sondajului HR Barometru realizat PwC România în luna septembrie, arată că vor compensa integral (23%) sau parțial (18%) diferența pentru a conserva venitul net al angajaților. În același timp, 18% spun că vor avea abordări diferite în ceea ce privește compensarea, 31% nu au făcut încă o analiză și doar 8% nu vor lua nicio măsură de compensare. 

În ceea ce privește introducerea plății contribuției la sănătate pentru tichetele de masă, 40% dintre respondenți spun că vor continua să le acorde în aceleași condiții, iar 35% nu au analizat încă situația.

Sondajul mai arată că 55% din totalul respondenților au în plan creșterea numărului de salariați și  doar 11% prevăd o reducere de personal.

Rezultatele sondajului, dar și alte tendințe majore de pe piața muncii au fost discutate în cadrul celei de-a doua ediții a conferinței anuale de People & Organisation PwC România: ”Transformările din piața muncii și în HR: Unde suntem și ce ne rezervă 2024? Care poate fi urmărită aici. 

Principalele declarații ale conferinței

Daniel Anghel, Partner și Lider al departamentului de servicii fiscale și juridice al PwC România: ”Potrivit raportului CEO Survey, 70% dintre directorii generali din România consideră că deficitul forței de muncă și de competențe va fi principalul factor care va afecta rentabilitatea industriei în care activează în următorii zece ani. Îngrijorările privind forța de muncă nu sunt noi, dar sunt tot mai accentuate pe măsură ce schimbările demografice și impactul noilor tehnologii sunt vizibile. Într-un studiu pe care l-am realizat pentru Amcham am constatat că sectoarele care înregistrează cele mai mari deficite de personal sunt: industria prelucrătoare, transport, ITC. Deficitul de forță de muncă estimat pentru anul 2022 a fost de 145.000 de angajați. În multe dintre companii, locurile de muncă disponibile nu pot fi ocupate, din cauza lipsei anumitor calificări. 70% din deficitul forței de muncă este concentrat în regiunile dezvoltate: București, Ilfov, Cluj, Timiș, Arad, Brașov, Sibiu și Prahova. Acestea sunt cele mai mari centre investiționale. În măsura în care nu vom remedia aceste aspecte pe termen scurt, pe termen mediu sau lung deficitul va fi din ce în ce accentuat”.

Alina Arsani, Manager, macro-economist, Tax, Legal & People: ”Există o cerere continuă de forță de muncă în România și vom avea nevoie de încă 400.000 de angajați până în 2026. Clar, o componentă pentru acoperirea deficitului este aducerea de lucrători non UE, care crește semnificativ de la an la an. Dar vedem că există un segment de populație activă neocupată care ar putea fi atrasă pe piața muncii. În rândul tinerilor șomajul este undeva la 20%, respectiv 2 din 10 tineri din România cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani sunt șomeri, ceea ce arată o problemă structurală fundamentală a pieței forței de muncă din România.”

Bogdan Cârpă-veche, Director: ”Guvernul intenționează să alinieze facilitatea din sectorul IT cu celelalte scutiri pentru sectorul construcțiilor și pentru industria alimentară, prin introducerea plafonului de 10.000 de lei, eliminând astfel discrepanțele între modul în care sunt implementate facilitățile fiscale și, desigur, limitarea lor pe cât posibil pentru industria IT. Mult timp, fiscul a fost focusat pe zona de impozit pe profit, TVA, dar vedem o creștere a inspecțiilor privind veniturile persoanelor fizice care sunt subiectul unor taxe semnificative.”

Ruxandra Popescu, Director: ”Autoritățile fiscale devin și ele foarte sofisticate și îmbrățișează inovația. Spre exemplu, platformele digitale de muncă nu se limitează doar la activitățile cu care suntem obișnuiți, precum livrarea de mâncare, există și platforme de servicii on line, unde se oferă expertiză înalt calificată, precum creare de software, de conținut, tot felul de activități creative, care permit colaborări transfrontaliere. Având în vedere că veniturile obținute prin aceste platforme sunt spectaculoase, autoritățile au înțeles impactul asupra pieței forței de muncă, asupra fiscalizării și utilizează la rândul lor tehnologia pentru a le identifica.”

Gabriela Batîr, Senior Manager: ”Interesul pentru beneficii legate de timpul liber – Flex Time și Shorter Friday este în scădere, dar în creștere pentru beneficiile oferite la birou –  masaj și activități de teambuilding. Prin aceste măsuri, angajatorii fac tot posibilul să atragă angajații la birou. Pe de altă parte, vedem și o scădere a interesului pentru beneficii precum asigurarea de viață și pensii private și o preferința mai mare pentru beneficiilor imediate, cum ar fi asigurarea medicală. Un interes crescut al angajatorilor este pentru starea emoțională a angajaților și de aceea oferă cursuri de dezvoltare personală, de limbi străine, activități culturale. Angajatorii trebuie să fie puțin mai atenți la nivelul de stres pe care îl resimt angajații și cum ar putea să-l contracareze.”