Munca suplimentară nu se plătește în tichete de masă

Nu de puține ori am întâlnit anunțuri care, privite cu atenție și din perspectiva legii, promiteau salarii nete peste nivelul celui minim, însă din punct de vedere legal erau incluse deja sporurile (minime) pentru munca suplimentară/noapte/weekwnd și tichetele de masă, iar un lucrător care nu cunoaște exact cum stă legea și ce drepturi are poate fi ușor pus în dificultate.

Pe baza informațiilor prezentate constatăm că la un salariu de bază de 3.000 de lei/lună, raportat la luna septembrie 2023 și aplicând facilitatea fiscală pentru cei 200 de lei, salariul net era de aproximativ 1.898 de lei, iar cu 20 de ore suplimentare (la limita minimă a sporului – 75% = 371 de lei net) ar fi rezultat un salariu net de 2.269, fără tichetele de masă.

Munca suplimentară este o excepție de la regula generală potrivit căreia durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult opt ore, fiind posibilă exclusiv în cazul contractelor de muncă cu normă întreagă.

Fiind o excepție, Codul muncii stabilește și limitele acesteia, dar și modul în care trebuie compensată, regula generală fiind compensarea prin acordarea de ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, fiind astfel indicat și un termen.

Avem astfel o primă regulă și o primă excepție, iar ulterior situația de strictă interpretare în care munca suplimentară poate fi plătită prin acordarea unui spor la salariu de cel puțin 75% din salariul de bază, stabilit prin negociere colectivă sau individuală, după caz.

Practic, Codul muncii indică destul de clar regimul muncii suplimentare, fiind excluse orice alte variante în care ea ar putea fi compensată prin acordarea tichetelor de masă sau a altor variante, respectiv prime, alte adaosuri și/sau beneficii.

În același timp, salariul net se raportează la venitul în bani încasat efectiv de fiecare salariat, tichetele de masă având, în același timp, un regim fiscal diferit și o destinație clară, impusă prin lege.

Modul în care este completat contractul individual de muncă este, de asemenea, foarte important, atât în privința respectării modelului cadru CIM, cât și din punct de vedere al clarității informațiilor respective, eliminând orice risc de interpretare eronată sau neconformă.

Din conținutul  pct. I al contractului individual de muncă trebuie să rezulte, în primul rând, salariul de bază, iar, în al doilea rând, toate elementele constitutive ale salariului, așa cum au fost ele negociate și stabilite de comun acord, individual sau colectiv.

Ca „să punem punctul pe i”, putem spune că introducerea lor în cadrul contractului reprezintă chiar asumarea certă a lor, iar orice modificare trebuie să respecte dispozițiile legale, adică cele prevăzute de art. 17 alin (4).

Salariul net, adică suma de bani pe care fiecare lucrător o primește în schimbul muncii sale nu se confundă cu venitul net, în venit fiind incluse și biletele de valoare care au un regim fiscal diferit și o destinație specială, deci nu sunt sume pe care lucrătorul le-ar putea utiliza în alte scopuri sau oriunde.

Astfel, negocierea și stabilirea elementului esențial se finalizează cu înscrierea elementelor sale constitutive în cadrul contractului individual și cu înregistrarea lor în registrul electronic de evidență a salariaților, așa cum prevede art. 2 alin (3) lit. h) din HG 905/2017.

Elementul esențial „salariu” conform Ordinului 2171/2022:

Elementul esențial „salariu” conform Ordinului 64/2003 (ultima formă înaintea abrogării):