Încetinirea creşterii economice în România va dura mai mult decât se anticipa (analiză)
Încetinirea creşterii economice în România va dura mai mult decât se anticipa, inflaţia este încă în scădere, însă luna ianuarie 2024 va aduce o inversare temporară a tendinţei dezinflaţiei, din cauza măsurilor fiscale implementate pentru consolidarea fiscală, susţin analiştii OTP Bank, într-o analiză dată luni publicităţii.
Potrivit analiştilor OTP Bank, la începutul anului 2024 tendinţa de creştere a PIB-ului se va îmbunătăţi spre o valoare anuală estimată de +2,7%, determinată de cheltuielile gospodăriilor (susţinute de creşterea salariilor reale), de creşterea consumului public şi de o revenire a dinamicii exporturilor.
„Economia locală înregistrează o creştere mai slabă decât se anticipase anterior, această încetinire fiind atribuită provocărilor din sectorul serviciilor şi din industrie, consolidării fiscale şi slăbirii activităţii în zona euro. Prognoza pentru a doua jumătate a anului este astfel influenţată de recentele evoluţii economice internaţionale, de tendinţele din zona euro, noile majorări de taxe locale şi evoluţia indicatorilor macroeconomici locali. Chiar dacă în prima parte a anului se estima că PIB-ul anual va ajunge la o creştere de aproape 3% în 2023, creşterea a fost mai lentă, îngreunată de un consum şi de exporturi mai slabe, pe fondul unor venituri reale erodate de inflaţie şi de deteriorarea situaţiei internaţionale în zona de producţie, şi a ajuns la doar 1,7% la jumătatea anului. Prin urmare, perspectiva de creştere economică pentru întregul an este de 1,9%”, se arată în analiza OTP Bank.
În acelaşi timp, inflaţia continuă să scadă şi este pe cale să ajungă la aproximativ 7,5% la finalul lunii decembrie, în timp ce în privinţa ratei dobânzii de referinţă nu vor exista evoluţii noi, BNR urmând să menţină rata actuală, susţin analiştii, menționează sursa citată de Agerpres.
Performanţa PIB-ului din primul semestru a fost alimentată de sectoarele IT, construcţii şi servicii, în timp ce industria, care contribuie cu peste 20% la formarea PIB-ului, a avut o contribuţie negativă. Sectorul HORECA a avut un start bun în primul trimestru, dar a cunoscut o încetinire severă în al doilea trimestru.
La începutul anului 2024, tendinţa de creştere a PIB-ului se va îmbunătăţi spre o valoare anuală estimată de +2,7%, determinată de cheltuielile gospodăriilor (susţinute de creşterea salariilor reale), de creşterea consumului public şi de o revenire a dinamicii exporturilor, relevă analiza.
Majoritatea cetăţenilor adulţi din România au cunoştinţe insuficiente în domeniul financiar, afirmă guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Șeful Băncii Naționale mai susține că, pentru o funcţionare cât mai eficientă a mecanismelor economice, fiecare persoană activă ar trebui să deţină informaţii economico-financiare minime, care să-i permită să-şi gestioneze banii şi riscurile asociate în mod responsabil.
„Genericul conferinţei de astăzi vorbeşte de la sine: «O perspectivă critică asupra rolului educaţiei în incluziunea şi rezilienţa financiară în România». Practic, noi găzduim o dezbatere consonantă cu preocupările noastre, ale Băncii Naţionale. Sunt preocupări continue dedicate acestui subiect: educaţia financiară. De data asta, punctul de pornire îl constituie însă o serie de studii recente despre nivelul de educaţie financiară a adulţilor din România”, a declarat Mugur Isărescu luni, la o conferință de specialitate, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, cercetările efectuate pe plan naţional, pe baza unor metodologii bine stabilite, dar şi a unor eşantioane care să asigure reprezentativitatea corespunzătoare, „nu arată deloc bine”.
„Majoritatea cetăţenilor adulţi din România au cunoştinţe insuficiente în domeniul financiar. Este însă cunoscut că, pentru o funcţionare cât mai eficientă a mecanismelor economice, fiecare persoană activă ar trebui să deţină informaţii economico-financiare minime, care să-i permită să-şi gestioneze banii şi riscurile asociate în mod responsabil, să cunoască modul de funcţionare a economiei în general şi a economiei naţionale, economiei de piaţă, în special. Ce trebuie făcut pentru a ajunge cât mai repede la o atare stare în România? Aceasta este o temă pe care cred că o va aborda explicit sau implicit conferinţa de astăzi”, a mai arătat guvernatorul BNR.
Temperaturile vor fi mai ridicate decât cele obişnuite şi în luna noiembrie, după ce şi luna octombrie a fost mai caldă decât de obicei, arată prognoza meteorologică anunţată, marţi, de meteorologi.
Săptămâna 30.10.2023 – 06.11.2023
Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în regiunile estice şi sud-estice.
Regimul pluviometric va fi excedentar în jumătatea vestică a ţării, dar mai ales în zonele montane aferente, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.
Săptămâna 06.11.2023 – 13.11.2023
Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile sud-estice.
Cantităţile de precipitaţii vor fi excedentare în toate regiunile, dar mai ales în cele vestice, nordice şi centrale.
Săptămâna 13.11.2023 – 20.11.2023
Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile sud-estice.
Regimul pluviometric va fi uşor excedentar în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în zonele montane.
Săptămâna 20.11.2023 – 27.11.2023
Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.
Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile.
Comentarii articol (0)