BNR anunță că rata anuală a inflaţiei va creşte la începutul anului viitor
Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să crească în debutul anului viitor, sub impactul majorării şi introducerii unor taxe şi impozite, a anunțat, miercuri, Banca Naţională a României, într-un comunicat, potrivit Agerpres.
„În şedinţa de astăzi, Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2023, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei de-a lungul următorilor doi ani, pe o traiectorie mai ridicată însă în 2024 decât cea previzionată anterior, dar uşor mai joasă pe parcursul trimestrelor ulterioare. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se mărească în debutul anului viitor - sub impactul majorării şi introducerii unor taxe şi impozite - şi să descrească gradual în următoarele trimestre, dar să-şi accelereze scăderea în 2025, coborând în interiorul intervalului ţintei la finele orizontului prognozei”, se spune în comunicat.
Conform BNR, descreşterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, cărora li se alătură influenţele anticipate să vină din restrângerea relativ abruptă a excedentului de cerere agregată începând cu trimestrul III 2023 şi din intrarea gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului viitor - cu câteva trimestre mai devreme decât se previzionase anterior.
Incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei inflaţiei decurg totuşi din creşterile de taxe şi impozite destinate accelerării consolidării bugetare, potenţial suplimentate în perspectivă, dar şi din evoluţia cotaţiei petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
De asemenea, BNR notează că incertitudini şi riscuri notabile rămân asociate însă şi conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, date fiind, demersurile recente vizând limitarea cheltuielilor bugetare în 2023 şi posibila mărire în următorii ani a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, dar şi implicaţiile potenţiale ale noii legislaţii privind pensiile şi salariile din sectorul public, precum şi eventuale noi majorări salariale acordate personalului bugetar.
Micul dejun se scumpește. Prețul sucului de portocale s-a dublat, iar ovăzul este mai scump cu 15%
Micul dejun, cea mai importantă masă a zilei, se scumpește. Producția mondială de cacao a scăzut, iar prețurile au crescut cu 60%. Este o problemă și cu sucul de portocale îmbuteliat. Este mai puțin, și la preț dublu.
„Plinul de energie” de dimineață ne costă mai mult pentru că principalele ingrediente pentru prepararea micului dejun au prețuri mai mari.
De exemplu, cea mai mare scumpire s-a înregistrat la sucul de portocale. Prețul acestui aliment considerat de bază pentru micul dejun aproape s-a dublat. Pentru un litru de suc de portocale trebuie să plătim 11 lei.
Schimbările climatice au redus producția globală de suc de portocale
Un motiv al scumpirii este faptul că schimbările climatice au redus producția globală de suc de portocale.
Bogdan Maiorescu, analist piețe externe: „Există niște elemente în acest moment care ajută aceste scumpiri de prețuri. Un element vine din încălzirea globală și din fenomenul El Nino, deoarece ne aflăm în condițiile în care vom avea, estimează meteorologii, acest fenomen foarte puternic anul acesta și asta impactează culturile agricole. Mai există și o altă problemă, care vine din zona unei boli, boala înverzirii citricelor, care este o boală incurabilă ce afectează pomii.”
Vești proaste sunt și pentru iubitorii de cacao cu lapte.
Cacaua este mai scumpă cu 60%, iar zahărul, cu 45%. Cine mănâncă la micul dejun cereale trebuie să știe că ovăzul este mai scump cu 15%.
Banca Naţională a României menţine dobânda cheie la 7% pe an
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în şedinţa de miercuri, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, informează banca centrală printr-un comunicat, potrivit Agerpres.
De asemenea, CA al BNR a hotărât păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
„Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse. BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu”, se arată în comunicatul băncii centrale.
Comentarii articol (0)