IMCA va avea „viață scurtă”? Firmele îl vor datora cel puțin un an, dar ar putea fi probleme din cauza impozitului minim global

„Semnul meu de întrebare este dacă va rămâne sau nu? Pentru că, în primul rând, discuțiile de la acest moment sunt că nu putem să mergem cu IMCA patru ani de acum în colo, trebuie să îl eliminați, iar răspunsul care vine dinspre autorități este că îl lăsăm cel puțin un an. Dacă-l lăsăm cel puțin un an, atunci întrebarea mea, ca consultant, este cum putem să-l lăsăm, când ce ne așteaptă după ușă vine dinspre zona OCDE? Și acolo nu avem drept de opțiune. OCDE spune că, începând din 2024, trebuie să introduceți Directiva europeană 2.523/2022, prin care impozităm, în mod minim, orice țară care face parte din această economie globală în așa fel încât să evităm orice situație de fraudă fiscală, de subimpozitare, de evitare a plății taxelor în vreuna dintre țări.

Acolo se spune foarte clar: orice grup multinațional care depășește 750 milioane euro sau care reprezintă un grup național de mare dimensiuni va trebui să aplice aceste reguli. România a spus că preluăm și noi măsura aceasta în legislație. O preluăm începând cu 2024. Acolo sunt două reguli și regulile acelea nu înseamnă un calcul de 1%-2%, cum vedem acum în această modificare la cote, ci sunt niște formule extraordinar de dificile. Trebuie gândite, trebuie aplicate și nu avem drept de opțiune. Dacă le preluăm pe acelea, atunci noi vom avea o obligație de impozitare minimă la 15% a profiturilor. Este un impozit pe profit, ca substanță, comparativ cu acest IMCA pe care autoritățile l-au introdus. IMCA nu este un impozit pe profit, ci, mai degrabă, un impozit indirect, pentru că discutăm de cifra de afaceri.

Deci, avem un impozit pe care trebuie neapărat să-l implementăm și avem acest IMCA, care este altă «mâncare de pește». Ce facem? Suntem obligați, pe de o parte, să adoptăm această directivă și, pe de altă parte, am introdus, din rațiuni politice, ceva ce nu are o substanță corectă, tehnic vorbind. Va trebui, într-un fel sau în altul, să luăm o decizie. Contextul politic este foarte clar - anul 2024, cel mai probabil, nu va permite să se vină cu o măsură radicală sau contradictorie promisiunilor care s-au făcut până în momentul de față. (...) Cel mai probabil, acest IMCA, chiar și de dragul eforturilor de până acum, va trebui să fie păstrat o perioadă. Dar nu cred că va fi perioada asumată inițial, cea de patru ani”, a opinat, la o conferință recentă, Andra Cașu, Liderul departamentului de Taxe directe din cadrul EY România.

Potrivit Legii 296/2023, plătitorii de impozit pe profit care au o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro în anul precedent vor datora la stat, din 2024, IMCA, în cotă de 1%, dacă în mod normal ar datora un impozit mai mic decât acest prag minim. Măsura nu are, cel puțin momentan, un termen de „expirare”.

Conform Directivei europene 2.523/2022, care este pregătită pentru implementare printr-un proiect de lege aflat la Parlament, impozitul minim global de 15% va fi implementat în România tot din 2024. În esență, vorbim de un impozit minim pe profit efectiv în cotă de 15%, ce va fi datorat de grupurile multinaționale și naționale mari în situațiile în care rata efectivă de impozitare din România ajunge să fie sub acest nivel minim. În acest caz, vorbim de o obligație de transpunere pentru toate statele membre ale UE, astfel că România nu poate refuza aplicarea sa.

Chiar dacă în 2024 vom avea o suprapunere a IMCA cu impozitul minim global, fiscaliștii de la PwC România sunt de părere că, măcar în teorie, cele două măsuri sunt compatibile, dar contabilii marilor firme vor avea o viață foarte grea.

„Deci, acest IMCA este un impozit pe profit. Și, atunci, măcar atât - IMCA va fi luat în calcul și va îmbunătăți rata efectivă de impozitare pe care o raportați la nivel de grup. Nu în ultimul rând, gândiți-vă cât de complex va ajunge să fie calculul impozitului pe profit. Poate că spuneți că veți plăti mereu impozitul minim de 1% și cu asta basta. Nu-i adevărat. Va trebui, de fiecare dată, să ne uităm la regulile locale, la modul în care calculăm impozitul pe profit, la dosarul de prețuri de transfer, va trebui apoi să calculăm această cotă efectivă de impozitare de 15%, prin raportare la regulile IFRS, va trebui apoi să ne uităm pe ce înseamnă această cifră de afaceri și cu toate deducerile aferente. Deci, lucrurile se complică și, în mod clar, activitatea unui departament de taxe din cadrul grupurilor de companii cu activități complexe va crește”, a precizat, la un alt eveniment, Ruxandra Târlescu, Partener la PwC.