avocatnet.ro 
Legea nr. 118/2019 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor a pus bazele înființării unui registru național al faptelor de natură sexuală și stabilește înscrierea în acest registru a datelor tuturor celor care au comis infracțiuni sexuale. Deși legea e în vigoare din 2019, registrul a devenit funcțional în 2021. Legea 118 prevede că persoanele înscrise în Registru au obligația de a se prezenta periodic la organele de poliție pe raza cărora domiciliază sau își au reședința, dar nu mai târziu de o dată la trei luni, pentru a comunica acestora informații relevante referitoare la profesia, meseria sau activitatea pe care o desfășoară, printre altele.
Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.118/2019 a fost anul trecut în noiembrie în dezbatere în Parlament, iar azi a trecut de prima Cameră - Senatul. Propunerea prevede, printre altele, introducerea în Registrul agresorilor sexuali și a „datelor de identificare ale persoanei fizice sau juridice cu care (persoana din evidențe - n.red.) a încheiat raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi, dacă este cazul”.
Certificatul de integritate comportamentală este documentul eliberat persoanelor fizice, care atestă, după caz, lipsa înscrierilor în registrul agresorilor sexuali sau datele înscrise acolo cu privire la acestea și este cerut la angajarea în sistemul de învățământ, de sănătate sau de protecție socială.
„Instituțiile din sistemul de învățământ, sănătate sau protecție socială, precum și orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane vulnerabile ori care presupune examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane au obligația de a solicita persoanelor cu care încheie raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi prezentarea certificatului de integritate comportamentală”, prevede acum Legea 118, mai exact, iar, cu acordul persoanei verificate, entitățile enumerate în lege pot solicita o copie de pe Registru în aceleași condiții în care se poate obține cazierul judiciar.
Parlamentarii propun însă ca prevederea de mai sus să fie modificată și să reiasă clar că persoanele care se regăsesc în registru nu se pot angaja și nu pot lucra sub alte forme în astfel de posturi și în astfel de activități:
„Persoanelor înscrise in Registru le este interzis sa încheie raporturi de munca, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi cu instituţiile din sistemul de învăţământ, sănătate sau protecţie socială, precum şi cu orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane vulnerabile ori care presupune examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane. In acest sens, aceste instituţii si entitati publice si private au obligaţia de a solicita persoanelor cu care încheie raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi prezentarea certificatului de integritate comportamentală”, este prevederea pe care au căzut de acord parlamentrii din comisia de specialitate la Senat.
În cazul străinilor, e necesar cazierul judiciar sau alt document emis de autoritățile statului al cărui resortisant este cetățeanul străin care să ateste dacă a comis sau nu una dintre dintre infracțiunile avute în vedere de Legea 118/2019.
„Structurile specializate prevăzute la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar comunică din oficiu o copie de pe Registru sau extrasul din Registru cu privire la persoana care a fost condamnata definitiv ulterior încheierii raportului de munca, contractului de voluntariat sau unui alt asemenea raport către instituţia sau entitatea publica sau privata identificata, prevăzută la alin. (1), in vederea constatării încetării de drept a raportului sau contractului, după caz. Instituţia sau entitatea publică sau privată în cauză, dacă a luat cunoştinţă pe altă cale despre condamnarea
rămasă definitivă, va proceda în consecinţă”, au mai prevăzut senatorii în propunere.
În fine, senatorii din comisia de specialitate au mai propus o completare importantă a regimului sancționatoriu: responsabilii din instituții și entități publice care nu respectă prevederile legate de interdicția de angajare, solicitarea cazierului sau care nu procedează la constatarea încetării de drept a contractelor celor condamnați vor risca dosare penale - „Nerespectarea prevederilor art. 18 de către persoanele responsabile din cadrul acestor instituţii si entitati publice si private constituie infracţiune si se pedepseşte cu inchisoare de la de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda”.
În peste patru ani de la apariția Legii nr. 118/2019, s-au evidențiat lacune care permit persoanelor condamnate pentru infracțiuni sexuale să fie angajate în domenii sensibile, cum ar fi educația, sănătatea sau protecția socială, fără ca angajatorii să fie conștienți de riscuri. Mai mult, spun inițiatorii propunerii de față, nu există un mecanism eficient care să informeze angajatorii despre condamnările penale pentru infracțiuni sexuale ale angajaților lor existenți.
Din analiza situației reiese lipsa unor date concrete privind funcționarea Registrului și numărul persoanelor înscrise în acesta. Deși Ministerul Afacerilor Interne a fost solicitat să furnizeze date, până acum nu a existat un răspuns oficial. Ministrul Justiției a menționat în declarații publice că în România ar fi înregistrate în Registru aproximativ 65.000 de persoane condamnate pentru infracțiuni sexuale, subliniind riscul ridicat de recidivă în rândul acestora.
Atenție! Propunerea legislativă NU se aplică momentan. Aceasta trebuie discutată și supusă la vot și la deputați, care au votul decisiv. Dacă va fi adoptată, propunerea mai trebuie să fie semnată și de președintele statului, urmând să producă efecte după publicarea sa în Monitorul Oficial.
lyly64
Comentarii articol (0)