UPDATE: Comisia Europeană NU va interzice centralele pe gaz până în 2040

CE a transmis o precizare cu privire la interpretarea măsurilor de reducere a emisiilor de carbon ale clădirilor, cuprinse în recenta revizuire a dispozițiilor Directivei privind performanța energetică a clădirilor, drept o interzicere a centralelor pe gaz. 

Conform documentului, ”Directiva privind performanța energetică a clădirilor convenită de Parlamentul European și statele membre ale UE prevede eliminarea treptată până în 2040 a cazanelor/sistemelor de încălzire alimentate cu combustibili fosili. Prin urmare, nu se interzic sistemele de încălzire pe gaz din clădirile existente”.

Totodată, se precizează faptul că directivele UE acordă guvernelor naționale libertate în implementarea obiectivelor generale stabilite prin acestea și că legislația fiecărei țări este elaborată luând în considerare specificul parcurilor imobiliare și al mixului energetic din fiecare țară.

Confuzia legată de centralele de apartament pe gaz, în sensul că acestea urmează să fie interzise, vine ca urmare a formulării textului comunicatului de presă inițial, care anunța forma revizuită a Directivei. 

Conform acestuia, ”subvențiile pentru instalarea de cazane autonome pe bază de combustibili fosili nu vor fi permise începând cu 1 ianuarie 2025. Directiva revizuită introduce un temei juridic clar pornind de la care statele membre să poată stabili cerințe pentru generatoarele de căldură pe baza emisiilor de gaze cu efect de seră, a tipului de combustibil utilizat sau a ponderii minime de energie din surse regenerabile utilizată pentru încălzire. Statele membre vor trebui, de asemenea, să stabilească măsuri specifice privind eliminarea treptată a combustibililor fosili utilizați pentru încălzire și răcire, în vederea eliminării complete a cazanelor pe bază de combustibili fosili până în 2040”.

Or, cum noțiunea de ”combustibili fosili” desemnează hidrocarburi (cărbune, petrol sau gaze naturale, formate din rămăşiţele fosilizate ale plantelor şi animalelor moarte), interpretarea normei europene a fost făcută în sensul acestui înțeles, care cuprinde și gazele naturale.

Cheia interpretării corecte a directivei europene se regăsește în definirea noțiunii respective, care se află în Regulamentul (UE) 2015/1189 al Comisiei de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică aplicabile cazanelor cu combustibil solid.

 Articolul 2 al regulamentului, la capitolul ”Definiții”, conturează accepțiunea legiuitorului european în ceea ce privește noțiunea de „combustibil fosil”: ”combustibil, altul decât biomasa, inclusiv antracit, lignit, cocs, cărbune bituminos; în sensul prezentului regulament, este inclusă și turba”, gazele naturale nefiind cuprinse în referința normei.

In decembrie 2023, Parlamentul European și Consiliul Europei au ajuns la un acord provizoriu referitor la măsurile care trebuie luate în vederea reducerii emisiilor și a consumului de energie ale clădirilor în întreaga Uniune.

Așa după cum reiese dintr-un comunicat de presă al Comisiei, directiva revizuită care va fi emisă ca urmare a acestui acord va stabili o serie de măsuri care vor ajuta guvernele din UE să amelioreze structural performanța energetică a clădirilor, cu un accent special pe clădirile cu cele mai slabe performanțe, astfel:

• Fiecare stat membru își va adopta propria traiectorie națională de reducere a consumului mediu de energie primară al clădirilor rezidențiale cu 16% până în 2030 și cu 20-22% până în 2035, fiind permisă o flexibilitate suficientă pentru luarea în calcul a circumstanțelor naționale. Statele membre sunt libere să aleagă clădirile vizate și măsurile aplicabile.
• Măsurile naționale vor trebui să garanteze că cel puțin 55% din scăderea consumului mediu de energie primară se realizează prin renovarea clădirilor cu cele mai slabe performanțe.
• În ceea ce privește parcul imobiliar nerezidențial, normele revizuite impun îmbunătățirea treptată a acestuia prin intermediul unor standarde minime de performanță energetică. Se preconizează astfel renovarea a 16% dintre clădirile cu cele mai slabe performanțe până în 2030 și a 26 % dintre clădirile cu cele mai slabe performanțe până în 2033.
• Statele membre vor trebui, de asemenea, să stabilească măsuri specifice privind eliminarea treptată a combustibililor fosili utilizați pentru încălzire și răcire, în vederea eliminării complete a cazanelor pe bază de combustibili fosili până în 2040.

Documentul va impune și modificarea standardelor de construcție, astfel încât clădirile noi, rezidențiale și nerezidențiale, să aibă emisii din combustibili fosili egale cu zero, începând cu 1 ianuarie 2028 pentru clădirile aflate în proprietate publică și începând cu 1 ianuarie 2030 pentru toate celelalte clădiri noi, cu posibilitatea unor derogări (de exemplu, atât clădiri rezidențiale și nerezidențiale, cum ar fi cele istorice sau casele de vacanță).

Noile clădiri vor trebui proiectate pentru tehnologia solară, ceea ce înseamnă că ele vor fi construite astfel încât să fie adecvate pentru plasarea pe acoperiș a instalațiilor fotovoltaice sau termice solare. Pentru clădirile publice și nerezidențiale existente, energia solară va trebui să fie instalată treptat, începând din 2027, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, economic și funcțional.

În plus, noua norma va  modifica și sistemul de certificare energetică, impunând un model comun la nivelul UE.

Atenție! Acordul provizoriu menționat trebuie să fie adoptat în mod oficial de Parlamentul European și de Consiliu Europei. După încheierea acestui proces, noua legislație va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare, devenind obligatorie pentru toate statele membre.