În privința concediilor și diverselor zile libere stabilite prin lege
„Lunile tatălui” - perioada totală din concediul de creștere a copilului care este alocată persoanei care nu a solicitat acest drept (de regulă, tatăl) a crescut la (cel puțin) două luni, față de o lună, cum era înainte. Aceasta nu e unica modificare în materia concediilor de creștere acordate părinților pentru copiii de până la doi/trei ani. S-a suplimentat cu 50% indemnizația pentru copiii născuți din sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți. De asemenea, cei care beneficiază de indemnizația de creștere pot obține mai mulți bani fără să piardă dreptul la indemnizație, plafonul urcând de la 6.500 de lei la 10.512 de lei. Totodată, a fost reiterată ideea că cei care se întorc la muncă din concediul de creștere au dreptul la condiții de muncă cel puțin la fel ca cele pe care le aveau anterior concediului, dar și la drepturi pe care le-ar fi primit dacă nu intrau în concediu.
A fost clarificat, anul acesta, dreptul la plata zilelor de concediu de îngrijitor. Concediul de îngrijitor este concediul acordat salariaţilor în vederea oferirii de îngrijire sau sprijin personal unei rude (fiul, fiica, mama, tatăl sau soţul/soţia unui salariat) sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu salariatul şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave. Introdus în legislația noastră anul trecut, reprezintă transpunerea unui drept stabilit printr-o directivă europeană. Deși directiva nu spune, negru pe alb, că acest tip de concediu este sau nu plătit, lasă statelor la dispoziție să stabilească acest lucru.
S-a dublat perioada concediului de acomodare pentru cei care adoptă.
Categorie nouă de lucrători reglementați
Anul acesta, legiuitorul ne-a oferit un nou statut pentru cel puțin o parte dintre lucrătorii din zona culturală din România - OUG nr. 21/2023, prin care lucrătorii din sectorul cultural se vor putea înregistra, în anumite condiții, pentru a dobândi statut de lucrător cultural profesionist a fost publicată în aprilie în Monitorul Oficial. Lucrătorul cultural profesionist e autorul sau artistul interpret și executant și/sau persoana fizică ce desfășoară o activitate culturală de suport sau auxiliară, dintre cele enumerate în ordonanță, care s-a înregistrat ca atare în scop fiscal pentru o durată de trei ani. Lucrătorul cultural nu e nici cel care lucrează într-o profesie reglementată de lege, nici cel angajat cu contract de muncă. Iar statutul se dobândește la cerere, îndeplinind câteva condiții printre care cea referitoare la veniturile obținute în anul precedent.
Condiții de muncă
Dincolo de a fi un instrument util pentru angajatorii care pretindeau că nu știu cum să trateze chestiunea hărțuirilor la locul de muncă, metodologia apărută toamna aceasta în materia prevenirii și combaterii hărțuirii la muncă este o referință deosebit de importantă pentru angajații care vor să înțeleagă mai bine care sunt drepturile lor la locul de muncă:
- angajații trebuie să știe cui se adresează cu sesizările și care e procedura;
- ce fapte pot fi considerate hărțuire și ce comportamente nu ar putea fi calificate ca atare;
- angajații sunt protejați nu doar de faptele de hărțuire petrecute între colegi sau în relație cu superiorii, ci și față de hărțuirea venită de la clienți, parteneri de afaceri sau alte persoane cu care interacționează în timpul programului ș.a.m.d.
Comentarii articol (0)