Cele mai importante noutăți pe care le-a adus anul în zona raporturilor de muncă

1. Directiva europeană pentru consolidarea egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei prin transparență salarială 

Una dintre cele mai importante reglementări ale anului, Directiva (UE) 2023/970, despre am am discutat din numeroase perspective vara aceasta, va trebui transpusă și în legislația noastră până în vara lui 2026. Angajatorii români vor trebui să se pregătească în următorii doi ani pentru a respecta noile obligații, cum ar fi evaluarea nivelurilor de salarii acordate, stabilirea unor grile de salarizare obiective și documentarea procesului de remunerare. Este recomandată o abordare proactivă pentru a asigura conformitatea și a limita riscurile, inclusiv prin reconfigurarea procesului de recrutare și identificarea și remedierea diferențelor salariale în funcție de gen. De asemenea, este important ca angajatorii să-și reamintească regulile deja existente la nivel național privind prevenirea și combaterea discriminării. 

2. La nici jumătate de an de la apariția în Monitorul Oficial, noua Lege a dialogului social a fost modificată

OUG 42/2023 a modificat Legea nr. 367/2022 în mai anul acesta încercând astfel să corecteze unele dintre scăpările și inadvertențele noii legi. Chiar și așa însă, specialiștii din zona dreptului muncii sunt de părere că legea pune multe probleme de aplicare.

3. Aceeași ordonanță a modificat și Codul muncii - printre altele, a impus plata concediului de îngrijitor

Asta după ce un răspuns emis de Ministerul Muncii stabilea că nu consideră concediul de îngrijitor ca fiind unul plătit, în timp ce conducerea Inspecției Muncii era de părere că zilele trebuie plătite. OUG nr. 42/2023 a pus capăt controverselor privind plata sau neplata zilelor de concediu de îngrijitor.

4. Metodologia privind hărțuirea la locul de muncă

Ghidul privind hărțuirea pe criteriul de sex și hărțuirea morală la locul de muncă din HG nr. 970/2023 trebuie folosit de către instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, civile și militare, dar și de către companiile private pentru a-și elabora propriile ghiduri și politici antihărțuire, în funcție de domeniul de activitate și prevederile legale în vigoare.

5. Dublarea concediului de acomodare

Pe 2 aprilie 2023 a intrat în vigoare Legea nr. 70/2023, care a modificat Legea adopției stabilind dreptul la un concediu de acomodare de doi ani, în loc de unul. Ca urmare a solicitării trimise de redacția avocatnet.ro celor de la ANPIS, ne-a fost confirmat că dublarea perioadei profită și concediilor în derulare la data de 2 aprilie 2023, dar nu în mod automat - e necesară depunerea din nou a cererii pentru acordarea indemnizației. 

6. Câte ceva despre concediile de creștere

• cu multe luni întârziere față de momentul așteptat, normele de aplicare ale prevederilor apărute anul trecut în materia concediului de creștere au fost și ele oficializate, prin HG nr. 865/2023;
• printre altele, angajatorii trebuie informați despre intrarea în concediul de creștere cu cel puțin zece zile înainte de începerea efectivă a acestuia;
• luna tatălui s-a dublat.

7. Avem o nouă lege a pensiilor și ea le oferă angajaților posibilitatea de a lucra până la 70 de ani dacă vor asta

Noua lege a pensiilor publice prevede că vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei, iar continuarea activității este posibilă, de la 1 ianuarie 2024, până la vârsta de 70 de ani, cu acordul anual al angajatorului. În Codul muncii avem și acum două prevederi ce stipulează, o dată, dreptul angajatelor de a continua activitatea până la 65 de ani, iar, în al doilea rând, posibilitatea de a continua activitatea, cu acordul angajatorului, după 65 de ani, până la cel mult 68 de ani. În acest context, ne-am oprit și asupra unei analize a incidenței noilor prevederi în rând cu cele deja existente.

OUG nr. 21/2023 privind Statutul lucrătorului cultural profesionist a apărut pe 7 aprilie în Monitorul Oficial și tratează regimul juridic aplicabil lucrătorilor culturali profesioniști și formele de organizare colectivă a acestora. Asta înseamnă că „artiștii, autorii și alți actori din mediul cultural care optează pentru înscrierea în registrul lucrătorilor culturali profesioniști pot beneficia de un regim sporit de protecție socială, similară cu cea a angajaților (ajutor de șomaj, concedii medicale și indemnizații, securitate și sănătate în muncă și altele) (...) Din perspectivă juridică, asistăm la introducerea unei noi categorii de contracte, aceea a contractelor de desfășurare a activității culturale”, explicau recent avocații de la Simion&Baciu în acest articol de analiză. Deși reglementarea este în vigoare, așa cum subliniază și avocații, multe dintre efectele ordonanței sunt amânate din cauza absenței registrului lucrătorilor culturali profesioniști.

9. Mici modificări la Legea stagiaturii

Legea nr. 408/2023 a eliminat din conținutul Legii stagiaturii nr. 335/2013 prevederile referitoare comisia de evaluare, atribuțiile acesteia urmând să fie preluate de mentor. În plus, stagiarul a scăpat de obligația de a întocmi raportul de stagiu, nu mai are obligația de a-și organiza evidența proprie a activităților și nu mai trebuie nici să participe la procesul de evaluare. 

10. Un nou termen pentru normalizarea condițiilor speciale și deosebite de muncă

După ce s-a decis recent menținerea încadrărilor ca loc de muncă în condiții deosebite sau speciale până la normalizarea condițiilor de muncă, fără un termen-limită, și s-a eliminat procedura de reevaluare a încadrării locurilor de muncă în condiții speciale, Legea nouă a pensiilor publice, care va intra în vigoare în 2024, stabilește un termen-limită pentru normalizarea acestor condiții speciale și deosebite de muncă: 1 ianuarie 2035. Noua lege păstrează, practic, încadrările actuale, dar readuce în peisajul relațiilor de muncă un termen concret până la care încadrările în atare condiții mai pot fi menținute.

11. Anul 2023 e ultimul în care cei până la 400 de lei pentru cheltuielile de telemuncă nu se taxează

Introdusă acum trei ani, prin Legea nr. 296/2020, scutirea de taxe salariale pentru cei până la 400 de lei pentru acoperirea cheltuielilor cu telemunca dispare din Codul fiscal, de la 1 ianuarie 2024. Astfel, de la 1 ianuarie, sumele acordate de angajatori pentru acoperirea cheltuielilor de telemuncă vor fi supuse integral impozitului și contribuțiilor sociale obligatorii. 

Merită amintite și:

• Noua reglementare a organizării sectoarelor de activitate pentru negocierile colective
• În octombrie s-a majorat salariul minim brut garantat în plată de la 3.000 la 3.300 de lei. În noiembrie au crescut salariile minime în sectorul construcții (4.582 lei) și în sectorul agro-alimentar (3.436 lei).
• De la 1 noiembrie, s-a modificat semnificativ regimul de taxare aplicabil unor industrii ce beneficiau deja de facilități fiscale. E vorba de construcții, IT și agro-alimentar. 
• Valoarea tichetului de creșă a crescut la 620 de lei. 
• Arhivarea a sute de standarde ocupaționale, amânată pentru finele lui 2024. Cele pentru care nu mai există ocupații în COR au dispărut în septembrie.
• O decizie interesantă de la Înalta Curte: În cazul detașărilor din privat la stat, angajații nu pot primi drepturi salariale peste nivelul maxim din Legea salarizării bugetarilor, chiar dacă, conform Codului muncii (aplicarea drepturilor salariale mai favorabile dintre cei doi angajatori), acesta ar avea dreptul la mai mult decât prevede grila. Totuși, spun judecătorii de la Înalta Curte, chiar și dacă s-au plătit sume peste nivelul maxim din Legea salarizării bugetare, angajatul detașat nu va fi obligat să restituie nimic, o atare măsură fiind disproporționată.