Procesul penal se desfasoara conform Codului de Procedura
Penala(Cpp.),iar prin Legea 141/1996 au fost introduse in Cpp. art.911-915 ce
reglementeaza conditiile efectuarii inregistrarilor audio-video.De asemenea,pot
fi autorizate interceptari in cazurile enumerate la art.3 din Legea nr.51/1991 a
sigurantei nationale,dar efectuate cu respectarea prevederilor Codului de
procedura penala.
Trebuie avute in vedere si art.91 al.2 din Legea 92/1992
republ.:�Magistratii nu pot fi cercetati,retinuti,arestati,perchezitionati sau
trimisi in judecata fara avizul Ministrului Justitiei�.
2. Inregistrarea convorbirilor-acte premergatoare-
Prin interpretarea sistematica a art.64 din Cpp., art.90 din
Cpp.-procesele-verbale sunt inscrisuri-,art.224 al.1 si 3 din
Cpp.(procesul-verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare
poate constitui mijloc de proba),se concluzioneaza : in faza actelor
premergatoare doar procesele-verbale se pot obtine legal ca mijloace de proba,
ceea ce ar insemna ca inregistrarea convorbirilor nu e admisibila ca act
premergator,deoarece produce doua mijloace de proba, inregistrarea audio
propriu-zisa si procesul-verbal cu certificarea pentru autenticitate.
Insa, chiar daca sunt obtinute doua mijloace de proba,instanta va lua in
considerare doar pe cel admisibil,respectiv procesul-verbal cu certificarea
pentru autenticitate. In acest sens s-a aratat ca procesul-verbal in care se
consemneaza aceste inregistrari si se certifica autenticitatea lor constituie
mijlocul de proba daca inregistrarea convorbirii are loc ca act premergator al
urmaririi penale,iar din continutul acesteia rezulta elemente de fapt ce
constitue probe in sensul art.63 din Cpp. Asadar,inregistrarea audio-video
propriu-zisa, mijloc de proba in sensul art.64 Cpp. este specifica numai
urmaririi penale si judecatii.
Ca sanctiune procedurala pentru incalcarea dispozitiilor legale care
reglementeaza inregistrarile convorbirilor se poate invoca nulitatea relativa a
actului procedural de inregistrare,in conditiile art.197al.1 si 4 din Cpp.
Sintagma �daca sunt date sau indicii temeinice privind pregatirea sau
savirsirea unei infractiuni�a fost interpretata fie in sensul ca actele
pregatitoare vizate de lege reprezinta de fapt o trimitere la infractiuni la
care legiuitorul a incriminat ca infractiuni de sine statatoare chiar si actele
pregatitoare(cazul infractiunilor contra sigurantei nationale) , fie in sensul
ca inregistrari se pot realiza ca acte premergatoare unui proces penal,fara a
considera actele preparatorii infractiuni de sine statatoare. Bineinteles,nu se
va confunda notiunea de acte premergatoare urmaririi penale cu actele
preparatorii.Art.911Cpp se refera la pregatirea sau savirsirea unei
infractiuni,deci la faza incipienta a actelor preparatorii,la faza tentata,
consumata ori epuizata:oricare din aceste faze ale activitatii infractionale da
dreptul,in conditiile aratate,la realizarea unor inregistrari in cadrul actelor
premergatoare inceperii urmaririi penale.
In concluzie,inregistrari audio-video se pot realiza in cadrul actelor
premergatoare urmaririi penale daca exista date sau indicii temeinice privind
pregatirea sau savarsirea unei infractiuni,insa numai procesul-verbal cu
certificarea pentru autenticitate va fi mijloc de proba in instanta.
3. Magistratii-subiecti vizati de inregistrari-
Art.911Cpp.face referire la �infractiunile pentru care urmarirea penala
porneste din oficiu�.Per a contrario, nu se pot inregistra convorbiri cand
exista date sau indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unor
infractiuni pedepsibile la plangere prealabila sau urmaribile doar in urma unor
autorizari,incuviintari ori avizari.Potrivit art.91 alin.2 din Legea 92/1992
privind organizarea judecatoreasca:�Magistratii nu pot fi
cercetati,retinuti,arestati,perchezitionati sau trimisi in judecata fara avizul
Ministrului Justitiei�.Deci inregistrarea convorbirilor magistratilor - act de
cercetare- nu are baza legala indiferent ca este efectuata in faza actelor
premergatoare ori in cadrul procesului penal.Legiuitorul a dorit ca impotriva
anumitor categorii de persoane,printre care si magistratii,sa nu poata fi
folosite inregistrarile audio-video si procesele-verbale ce rezulta ca mijloace
de proba in eventuale procese penale.Ce se va intampla in cazul cand exista date
si indicii privind savarsirea unei infractiuni pentru care urmarirea penala
porneste din oficiu,iar organele de urmarire penala inregistreaza convorbirile
unei persoane fara o calitate speciala si printre convorbirile purtate cu
complici,ziaristi,avocati apar discutii,la un moment dat,cu un magistrat care
-ca exemplu de speta- se ofera,in schimbul unei sume substantiale de bani,sa
intervina in mod favorabil faptuitorului in cateva procese determinate?
Infractiunea de trafic de influenta prevazuta si pedepsita de art.257 CP se
urmareste din oficiu,insa dispozitiile procedurale nu permit inregistrarea
convorbirilor magistratilor,deoarece urmarirea penala a magistratilor face
exceptie de la regula oficialitatii,necesitand aviz prealabil al Ministrului
Justitiei,conform art.91al.2 din Legea 92/1992 republ.
Totusi,in fapt, exista convorbiri compromitatoare pentru magistrat si se
pune problema folosirii acestora intr-un proces penal.S-ar putea da cel putin
doua raspunsuri: 1)Procesul-verbal cu certificarea autenticitatii inregistrarii
convorbirilor va fi folosit ca mijloc de proba atat impotriva primului
interlocutor,persoana fara calitate speciala,cat si impotriva magistratului,al
doilea interlocutor din convorbirea inregistrata.In privinta magistratului se
invoca nulitatea relativa a actului procedural de inregistrare a convorbirii,in
conditiile art.197al.1 si 4 Cpp.,ceea ce va atrage ineficienta probatoriului
continut de inregistrare,doar fata de magistrat. In final,inregistrarea va fi
folosita doar impotriva primului interlocutor.Magistratul nu va fi sanctionat
penal pe baza inregistrarilor,dar poate fi sanctionat in Consiliul de Disciplina
al Ministerului Public(Consiliul Superior al Magistraturii pentru
judecatori.),dupa o procedura disciplinara nepublica,prev.de Legea 92/1992
republ.(art 124-131).Avand in vedere caracterul special,nepublic al procedurii
disciplinare,in cadrul sau poate fi folosita inregistrarea chiar nelegal
obtinuta in raport cu dispozitiile procedural-penale; 2)Inregistrarile vor fi
folosite impotriva persoanei fara calitate speciala,nementionandu-se aspectele
discutiilor purtate cu magistratul si considerandu-le inexistente.Inconvenientul
este ca inculpatul poate solicita in cadrul dezbaterilor-art.341Cpp.-ca fapte
sau imprejurari noi,citirea intregului material al inregistrarilor,inclusiv
discutiile cu magistratul,deoarece este in interesul dreptului sau la aparare,
considerand ca sunt prezente circumstante atenuante.Publicitatea acestor aspecte
nu poate intari increderea cetatenilor in ideea de justitie,dar se poate apela
la disp. art.290 Cpp. pentru declararea secreta a sedintei de judecata.
Asadar,protectia magistratului de catre legiuitor prin interzicerea
implicita a inregistrarilor convorbirilor sale nu protejeaza intotdeauna si
prestigiul justitiei in ochii cetatenilor.
In concluzie,dispozitiile procedurale nu permit folosirea ca mijloace de
proba a inregistrarilor convorbirilor magistratilor in vederea stabilirii unei
raspunderi penale a acestora,ci,cel mult,a unei raspunderi disciplinare.
In ce priveste constitutionalitatea, Curtea Constitutionala a
Romaniei(CCR) s-a pronuntat in sensul ca articolele 911-915 Cpp. prezinta
suficiente garantii de constitutionalitate prin reglementarea in detaliu a
justificarii emiterii autorizatiei,a conditiilor si a modalitatilor de efectuare
a inregistrarilor(Decizia CCR nr.21/2000,M.Of.nr.159/17aprilie 2000 si Decizia
CCR. nr.57/2002 din M.Of.nr.182/18martie2002) si a observat ca in discutie nu
este o problema de constitutionalitate,ci o problema de aplicare a legii.Aceasta
inseamna competenta exclusiva a instantelor judecatoresti investite cu
solutionarea procesului penal,dar si faptul ca magistratii aflati in calitate de
inculpati isi pot face o aparare mai eficienta prin invocarea nelegalitatii
inregistrarilor convorbirilor efectuate fara sa mai apeleze la contenciosul
constitutional.
Comentarii articol (0)