Mai precis, este vorba despre „ajustările pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, reprezentând sume datorate de clienții interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate și servicii prestate, în limita unui procent de 30% din valoarea acestor ajustări”. Însă asta dacă creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
- sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;
- nu sunt garantate de altă persoană;
- sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului.
„Greu de înțeles această măsură, în contextul în care ele pot fi înregistrate doar pentru întârzieri mai mari de 270 de zile la plată și dacă debitorul (clientul care nu și-a achitat factura la termen) nu este afiliat - deci, există măsuri antiabuz chiar foarte limitative. De menționat aici și că, din păcate, legislația noastră protejează mai degrabă debitorul rău-platnic decât creditorul, ceea ce oricum este o frână în calea dezvoltării creditului furnizor. Practic, singura rațiune pentru această măsură este ca bugetul să mai «ciupească» niște sume de la contribuabili. E bine, totuși, că nu au afectat ajustările efectuate înainte de 1 ianuarie 2024”, a opinat Gabriel Biriș, Partener la Biriș Goran.
De altfel, în nota de fundamentare ce a însoțit OUG 115/2023 în forma sa de proiect era explicat că măsura are drept scop consolidarea bugetară: „Sintagma «creanțe» cuprinde toate tipurile de creanțe înregistrate potrivit reglementărilor contabile care pot reprezenta sumele datorate de clienți pentru produse, materiale, mărfuri, debitori etc. Luând în considerare necesitățile impuse de consolidarea bugetară, este necesară reducerea procentului de deducere a ajustărilor respective, concomitent cu restrângerea categoriilor de creanțe pentru care se aplică această limită de deducere.”
Inițial, autoritățile stabiliseră că ștergerea datoriei se va deduce integral din ianuarie 2021, dar măsura a fost amânată pentru ianuarie 2022. Ulterior, însă, s-a stabilit doar majorarea procentului, din ianuarie 2022, de la 30% la 50%. Iar acum, din ianuarie 2024, se revine la procentul de 30% și se limitează creanțele vizate de facilitate - ceea ce înseamnă, în esență, o creștere a poverii fiscale a companiilor.
Notă: Ordonanța amintită a venit cu mai multe modificări din sfera impozitului pe profit.