Banii pentru acoperirea cheltuielilor de telemuncă se acordă și în 2024. Doar că se taxează integral, indiferent de sumă

Pentru că în spațiul public circulă afirmații care nu sunt acoperite de norme legale, mai exact, ideea că indemnizația de telemuncă nu se mai oferă de anul acesta, merită amintit că spre deosebire de tichete, abonamente medicale sau de fitness, vouchere etc., acordarea unor sume de bani pentru acoperirea unor cheltuieli legate de telemuncă este indicată expres de lege în sarcina angajatorilor. 

Un contract /act adițional de telemuncă trebuie să cuprindă, potrivit Legii nr. 81/2018 (Legea telemuncii), „condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității în regim de telemuncă”. Prin urmare, obligația de a suporta aceste cheltuieli este evidentă, iar pentru lipsa acestor informații fixate în contract/actul de telemuncă, angajatorul poate fi chiar amendat de inspectori. Ceea ce legea nu spune este până unde pot merge aceste cheltuieli, iar aici discuția se rezumă la negocierea dintre părți, în funcție de situația fiecărui angajat în parte, de munca sa ș.a.m.d..

Introdusă acum trei ani, prin Legea nr. 296/2020, scutirea de taxe salariale pentru cei până la 400 de lei pentru acoperirea cheltuielilor cu telemunca a dispărut din Codul fiscal la 1 ianuarie 2024. Nu și obligația de a suporta cheltuielile. Până la o eventuală ipotetică modificare a Legii telemuncii, indicarea în contract a condițiilor în care sunt acoperite cheltuielile este obligatorie. 

Totodată, angajatorul nu poate retrage în mod unilateral un beneficiu pe care l-a inclus în contractul de muncă. Cu alte cuvinte, acolo unde angajatorii au specificat inclusiv sumele exacte la care au dreptul telesalariații, e nevoie de modificarea prin acordul părților a contractelor de muncă pentru ca acele sume să nu mai fi acordate la fel. 

De unde confuzia, atunci? 

Mulți angajatori au profitat de ocazie atunci când legiuitorul a decis netaxarea sumei de până la 400 de lei lunar reprezentând acoperirea cheltuielilor de telemuncă și „au îmbrăcat” acest beneficiu de netaxare ca un tip de mărire salarială sau suplimentare a venitului prin beneficii extrasalariale. Doar că, așa cum arătam inițial, „angajatorul suportă” aceste cheltuieli, nu „le poate suporta” - textul de lege lasă clară intenția de a obliga angajatorul.

Oricât de criticabilă ar fi această obligație sau oricâte argumente s-ar putea aduce în contra formei actuale a Legii telemuncii, ea rămâne așa până când legiuitorul o să decidă asupra modificării sale. 

Fiecare angajator trebuie să analizeze ce a prevăzut în actele telesalariaților, ce scrie în regulamentele interne și să decidă în consecință asupra modului cum va suporta aceste cheltuieli de la 1 ianuarie. Singurul lucru universal valabil e că nicio sumă nu mai e scutită de taxele salariale, indiferent că vorbim de 400 sau de 50 de lei.