Scrisoarea adresată celor de la Finanțe de către CCF la început de an pleacă de la modificările fiscale aduse prin OUG nr. 115/2023 „cu privire la momentul recunoașterii unor categorii de venituri ale angajaților și respectiv momentul impozitării acestora ca venituri din salarii”.
În răspuns, Ministerul Finanțelor explică CCF de ce a optat pentru reglementarea din OUG 115: având în vedere că plafonul de 33% este unul lunar, „în situația în care venitul ar fi fost recunoscut în luna aprobării decontului sau în cea a efectuării plății, venitul ar cuprinde sume aferente unor perioade mai mari de o lună”.
Educația timpurie
Codul fiscal prevede acum că sumele pentru educația timpurie, suportate/acordate de angajator, „se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative”. Doar că, spune CCF, aceste sume sunt deseori plătite pentru perioade precedente de fapt (în martie, angajatul plătește grădinița pentru luna ianuarie), ceea ce înseamnă că decontările se fac pe documente ce demonstrează efectuarea unei plăți într-o cu totul altă lună decât cea de decontare. Din prevederea art. 76 alin. (12) „reiese că această contribuție trebuie evidențiată ca venit la luna PENTRU care s-a efectuat plata, ceea ce implică întocmirea unui stat rectificativ la luna ianuarie, cu toate că decontarea se efectuează la luna martie”, arată CCF, sugerând celor de la Finanțe că mai simplu ar fi ca în situațiile când plățile se fac pentru perioade precedente, momentul recunoașterii venitului să fie cel al efectuării plății/aprobării decontului.
Apoi, în privința abonamentelor sportive suportate de angajator pentru salariații proprii, aceeași specificație există în Codul fiscal privind momentul recunoașterii venitului, introdusă, odată cu celelalte, prin OUG 115.
MF nu e de acord cu propunerea CCF însă, deoarece ar contravine intenției de reglementare.
Abonamentele medicale
Mai departe, o prevedere similară avem acum în Codul fiscal în cazul asigurărilor voluntare de sănătate și a serviciilor medicale sub formă de abonament - sumele suportate de angajator se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative. Doar că, comparând mai multe prevederi din art. 76 din Codul fiscal, rezultă că în funcție de încadrarea sau nu a sumelor în plafonul de 33%, există momente diferite de recunoaștere a venitului, potrivit CCF.
Aici, MF e de acord cu CCF cu privire la momentul recunoașterii venitului pentru suma ce depășește plafonul anual de 400 de euro, în sensul în care suma ce depășește se consideră venit la momentul plății, iar partea care se încadrează în plafon se consideră venit aferent lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata.
MF: angajatorul are posibilitatea de a emite niște norme interne
Deși, spune CCF, intenția de reglementare privind stabilirea acestei reguli de recunoaștere a veniturilor la luna la care acestea se referă a fost una bună, „respectiv aceea de a ține cont de faptul că plafonul de 33% este unul lunar, iar dacă venitul ar fi fost recunoscut ca regulă generală în luna decontului sau în luna plății, acesta ar cuprinde sume aferente unor perioade mai mari de o lună”, precizările actuale din Codul fiscal nu acoperă toate situațiile din practică - atunci când decontările și plățile se fac pentru perioade precedente sau atunci când decontările și plățile se realizează în 2024 pentru venituri aferente unor perioade din 2023. Pentru fiecare situație, CCF a propus stabilirea unor reguli suplimentare în cod.
MF nu e de acord cu asta însă și nici cu emiterea unor norme tranzitorii, pentru că, spun cei de la Finanțe, „prevederile referitoare la dispozițiile art. 76 introduse la art. LIII pct. 59 din OUG 115 (...) se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024, iar în cazul în care veniturile nu sunt aferente lunii ianuarie 2024 (și următoarelor) apreciem că acestora le sunt aplicabile dispozițiile legale în vigoare anterior”.
În fine, MF își încheie răspunsul printr-o recomandare către consultanți și companii: ca să evite problemele de natură practică, să emită norme interne care „să conducă la aplicarea unitară și coerentă a reglementărilor fiscale”.
Comentarii articol (0)