De ce e important ca angajații să dobândească acces facil mai repede la datele din Revisal

Ce înseamnă, de fapt, modificarea datelor unui contract de muncă în Revisal atunci când această modificare nu este reală?

Cel puțin contravenție, dacă nu sunt întrunite și elementele constitutive ale unei infracțiuni sau dacă nu există o plângere prealabilă a persoanei vătămate, aspecte pe care le vom analiza pe rând.

Pornim această analiză de la un caz semnalat în forumul avocatnet.ro, o persoană afirmând că, deși a semnat un contract pentru o normă întreagă (8 ore/zi), angajatorul a modificat nelegal durata timpului de muncă în registrul electronic pentru o perioadă de 3 luni, scopul fiind diminuarea bazei de calcul pentru contribuții și impozit.

Este clară importanța punerii în funcțiune a unui sistem care să permită salariaților interesați accesul la propriile date, în mod facil, electronic, pentru a verifica sau pentru a se asigura că datele corespund realității ori au transmise conform contractului semnat.

Există, este adevărat, posibilitatea accesării altor sisteme informatice, gestionate de ANAF sau CNPP, însă acele informații nu corespund tuturor datelor din contractul de muncă, ci ne oferă indicații privind sumele virate de către angajator, deci nu pentru a identifica situațiile în care contractul a fost modificat în privința altor aspecte.

Nu putem aprecia că toți cei aproximativ cinci milioane de salariați vor accesa propriile date din Revisal, pentru nu toți dețin mijloacele informatice adecvate sau nu toți cunosc procedura sau nu sunt dispuși să o urmeze.

În același timp, cei interesați sau cei care au suspiciuni în privința corectitudinii, pot solicita aceste informații și în prezent, așa cum este și cazul persoanei care a relatat această situație, direct de la inspectorat.

Nu se poate modifica norma de muncă unilateral

Când vorbim despre timpul de muncă ne referim la un element esențial al contractului, unul care nu poate fi modificat unilateral, fiind necesară atât informarea prealabilă, cât și negocierea și semnarea unui act adițional.

Nu știm dacă există sau nu un act adițional, însă și dacă există unul, acesta nu este semnat de salariat, deci nu ar putea produce efecte juridice, deși în sistemul informatic s-a produs o modificare a unui element esențial.

De ce am precizat „sistem informatic”?

Pentru că registrul general de evidență a salariaților este, de fapt, un sistem informatic în care sunt înregistrate datele din contractul individual de muncă al fiecărui salariat, iar ulterior ele sunt transmise Inspecției Muncii, deci acele înregistrări produc efecte juridice.

Este importantă această precizare atât din punct de vedere al contravenției, dar și al infracțiunii posibile, pentru că avem înregistrarea neconformă în Revisal sancționată cu amendă de la 3.000 de lei la 6.000 de lei, potrivit art. 8 alin (3) lit. b) din HG 905/2017, dar avem și prezentarea unei situații neadevărate ca fiind adevărată, introducerea, modificarea sau ștergerea de date informatice fără drept, alterarea integrității datelor informatice, aspecte care intră sub incidența legii penale.

În cazul în care există și un înscris (act adițional) și acesta este semnat de o altă persoană, pentru salariatul susține că nu a semnat un astfel de document, atunci avem și o posibilă infracțiune de fals și uz de fals, iar în toate situațiile avem un prejudiciu.

Probabil că sesizarea instituțiilor competente va conduce, cel mult, la aplicarea unei amenzi contravenționale, pentru că procedura penală este ceva mai complicată și se poate încheia fără urmări, în condițiile art. 318 din Codul de procedură penală, însă această măsură nu echivalează cu recuperarea prejudiciului suferit de către salariat.

Un alt aspect este legat de munca nedeclarată, pentru că primirea la muncă a unui salariat care are încheiat un contract cu timp parțial peste numărul de ore înscris este contravenție și se sancționează cu amendă de 10.000 de lei.

Ținând cont de faptul că salariatul știa că a încheiat un contract pentru 8 ore/zi (și a și lucrat 8 ore/zi), este clar că salariul primit era cel corespunzător acestui timp de muncă, deși documentele fuseseră modificate fără acordul său.

Astfel avem chiar definiția legală a muncii nedeclarate și subdeclarate.

Care este prejudiciul?

Dacă în privința impozitului și a contribuției la asigurările sociale de sănătate putem spune că statul este cel prejudiciat, în cazul contribuției la asigurările sociale (pensie), prejudiciul este al salariatului, chiar dacă nu este afectată vechimea, este afectat punctajul mediu anual al acestuia, deci o pensie mai mică.

O astfel de situație poate fi corectată numai în situația în care, pe lângă amendă, inspectorul de muncă dispune și măsura corectării înscrierilor, rectificarea actelor pe baza cărora se calculează și achită drepturile salariale, contribuțiile și impozitul.

Dacă presupunem că salariul pentru 2 ore/zi era sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, atunci este dificil de stabilit care ar fi fost avantajul angajatorului, în condițiile în care contribuțiile și impozitul ar fi trebuit calculate și plătite cel puțin la acest nivel.

Ajungem astfel și la o a treia ilegalitate posibilă, utilizarea unei declarații pe propria răspundere a salariatului cu timp parțial, declarație pe care acesta nu a dat-o, deci existența uneia ar fi rezultatul unei alte infracțiuni de fals.