avocatnet.ro 
„Din analiza prevederilor mai sus menționate este neclar în ce măsură, în eventualitatea în care există acționari/asociați care au participare în mai multe companii cu același obiect de activitate, aceste companii ar fi asimilate unor întreprinderi legate, în sensul prevăzut de lege”, scrie în adresa CCF către minister, fiind prezentate și exemple concrete.
Exemplul 1
„În ipoteza în care avem doi acționari/asociați (nu sunt rude sau soț/soție), care dețin fiecare câte 50% în cadrul a două companii care nu au același administrator și activează în domeniul IT (ambele având cod CAEN 6201: Activități de realizare a soft-ului la comandă - software orientat client), este neclar în ce măsură aceste întreprinderi ar fi considerate legate, în conformitate cu prevederile sus menționate.
Astfel, la o primă analiză a reglementărilor legale, ar rezulta că aceste două societăți nu reprezintă întreprinderi legate - niciuna dintre ele nu deține majoritatea drepturilor de vot în cealaltă / niciuna nu are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere a celeilalte întreprinderi / niciuna nu are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia / niciuna nu este acționară sau asociată în cadrul celeilalte întreprinderi și deține astfel majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau asociaților celeilalte companii.
Cu toate acestea, în conformitate cu prevederile alin. 4 al articolului 4^4 din Legea 346/2004, «Întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă își desfășoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeași piață relevantă ori pe piețe adiacente». Din analiza acestor prevederi, este neclar în ce măsură, în exemplul dat, acționarii/asociații deținând fiecare câte 50% din fiecare societate în parte, se consideră că acestea sunt întreprinderi legate - respectiv, este neclar dacă, prin acționariatul existent, se consideră că în cadrul celor două societăți se exercită vreunul dintre raporturile descrise mai sus.
Conform prevederilor citate mai sus, se înțelege că, în exemplul dat, având în vedere că cei doi acționari/asociați dețin titluri de participare în cadrul a două companii, cu același obiect de activitate, atunci se consideră, în sensul alin. 4 al art. 4^4 din Legea 346/2004, că cele două companii nu reprezintă întreprinderi legate, întrucât nu este aplicabil niciunul dintre raporturile descrise la art. 4^4 alin. 1 din Legea 346/2004 - chiar și cu aplicarea prevederilor alin. 4 al aceluiași articol.”
Exemplul 2
„Un alt exemplu de situație care, în opinia noastră, ar necesita clarificare este cel al unui acționar/asociat care deține majoritatea drepturilor de vot în două societăți, una având obiectul de activitate care se circumscrie codului CAEN 6201, iar cealaltă având obiectul de activitate care se circumscrie codului CAEN 6820 (închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate) sau codului CAEN 6920 (activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal), iar a doua societate prestează servicii de închiriere sau servicii de contabilitate către prima societate.
Prin prisma definiției «pieței adiacente», este neclar în ce măsură, în acest exemplu, se consideră că cele două societăți sunt întreprinderi legate, doar ca urmare a faptului că una dintre ele prestează servicii de închiriere sau servicii de contabilitate către cealaltă societate. Interpretarea noțiunilor de «piață relevantă» și «piață adiacentă» se va realiza în linie cu dreptul concurenței. (...)
Fiecare caz va necesita o examinare în funcție de propriul său context special, iar relevanța relațiilor verticale pentru a se stabili legătura dintre două microîntreprinderi ar trebui să țină cont de regulile în materie de concurență și de scopul adoptării regulilor privind întreprinderile legate, evitându-se interpretări pur formale/literale. Astfel, în interpretarea noastră, piața unor servicii de care au nevoie majoritatea industriilor, precum închirierea sau activitățile de contabilitate, nu ar trebui considerată în scopul stabilirii plafonului pentru microîntreprinderi ca piață adiacentă cu alte piețe de producție de bunuri sau de prestare de servicii.
Cu toate acestea, apreciem că ar fi esențial de precizat că Legea 346/2004 are la origine o reglementare europeană care se situează în materia dreptului concurențial, iar acest lucru face dificilă o înțelegere și aplicare a ei în scopuri fiscale, așa cum se dorește acum. Or, stabilirea pieței adiacente în amonte sau în aval reprezintă concepte mult mai dezvoltate în materia dreptului concurențial la care trebuie să ne raportăm și prin interpretarea prevederilor Legii 346/2004.”
Citește și: Impozit micro: Cumularea cu veniturile întreprinderilor legate ar trebui să se aplice începând cu veniturile din 2024, nu cu cele din 2023, opinează CCF.
Exemplul 3
„Un al treilea exemplu de situație, care în opinia noastră ar necesita clarificare, este cel al unei familii (soț-soție) unde unul dintre soți deține majoritatea drepturilor de vot într-o societate care prestează servicii în domeniul medical, de exemplu, iar celălalt soț deține majoritatea drepturilor de vot într-o societate care prestează servicii de contabilitate, de exemplu, fiecare dintre cei doi soți având calitatea de administrator în societatea la care deține majoritatea drepturilor de vot și neavând vreo calitate sau implicare în managementul celeilalte societăți (în ambele situații, restul drepturilor de vot fiind deținute de terțe persoane).
Într-o asemenea situație, este neclar în ce măsură se consideră că cele două societăți sunt întreprinderi legate - este neclar dacă, prin simplul fapt că cei doi acționari/asociați sunt soț și soție, se consideră că în cadrul celor două societăți se exercită vreunul dintre raporturile descrise mai sus. În înțelegerea noastră, având în vedere că fiecare dintre cei doi soți își exercită în mod individual calitățile de acționar/asociat și administrator în una dintre cele două societăți, atunci se consideră, în sensul alin. 4 al art. 4^4 din Legea 346/2004, că cele două companii nu reprezintă întreprinderi legate, întrucât nu este aplicabil niciunul dintre raporturile descrise la art. 4^4 alin. 1 din Legea 346/2004, cei doi soți neacționând împreună.”
Exemplul 4
„Definirea influenței dominante. Două societăți diferite care sunt deținute de asociați diferiți, fără a exista grade de rudenie sau fără a fi soț/soție, desfășoară o anumită activitate economică între ele. Trebuie, în primul rând, precizat că există un manual publicat de Comisia Europeană la care trebuie să ne raportăm pentru a determina dacă o societate exercită sau nu o influență dominantă asupra celeilalte. Potrivit manualului Comisiei Europene, puterea de a exercita o influență dominantă este prezumată atunci când politicile financiare și de exploatare ale unei întreprinderi sunt influențate în conformitate cu dezideratul unei alte întreprinderi. Noțiunea de întreprindere care exercită o influență dominantă include organisme publice, entități private (indiferent de forma lor juridică) și persoane fizice. (...)
Având în vedere regulile de mai sus, regăsite în manualul publicat de Comisia Europeană, rezultă fără tăgadă că între două societăți comerciale independente (între care nu există o deținere directă sau indirectă a uneia asupra celeilalte sau a unei a treia persoane care să dețină participații în cele două entități, în care nu există un administrator comun sau persoane afiliate care să conducă cele două societăți) nu se poate aduce în discuție existența unei influențe dominante exercitată de o societate asupra celeilalte, în condițiile în care fiecare societate își exercită libertatea de stabilire a propriilor politici operaționale și financiare a afacerii desfășurate chiar și în ipotezele în care (i) o societate o are pe cealaltă societate drept singurul ei client sau în situația în care (ii) veniturile obținute de o societate de la cealaltă reprezintă o parte semnificativă (mai mult de 80%) din cifra de afaceri a celei dintâi.”
În concluzie, reprezentanții CCF solicită Finanțelor să detalieze, fie printr-un comunicat, fie prin norme metodologice, ce înseamnă întreprinderi legate, dar să și ofere cât mai multe exemple teoretice pentru situații problematice: „Cu toate că apreciem corectă și justificată interpretarea noastră de mai sus în cazul celor patru exemple prezentate, pentru siguranța și securitatea juridică a contribuabililor în înțelegerea prevederilor aplicabile de la 1 ianuarie 2024 și pentru că o aplicare eronată a regimului microîntreprinderilor poate conduce la sarcini fiscale suplimentare semnificative și numeroase litigii fiscale nefolositoare nimănui, considerăm că este necesar ca expresia întreprinderi legate să fie detaliată prin precizări oficiale publice ale Ministerului Finanțelor sau prin norme metodologice, cu cât mai multe exemple de situații discutabile care au fost identificate până în prezent.”
melyse01