avocatnet.ro 
Proiectul de hotărâre pus în dezbatere de Ministerul Muncii și care va contribui la punerea în aplicare a noii legi a pensiilor nu prevede chestiuni lămuritoare pe subiectul continuării activității dincolo de vârsta de pensionare, până la 70 de ani, la același angajator / aceiași angajatori.
Mai exact, cam același lucru pe care îl prevede art. 46 (2) din Legea nr. 360/2023 îl prevede și proiectul de norme de punere în aplicare a legii.
| Ce scrie în Legea nr. 360/2023 | Ce scrie în proiectul de norme |
|
Art. 46 „(1) Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare prevăzute în anexa nr. 5. (2) Persoanele asigurate în sistemul public de pensii care îndeplinesc condițiile de înscriere la pensie prevăzute la alin. (1) pot opta între acordarea pensiei pentru limită de vârstă și continuarea activității, cu acordul anual al angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.” |
Art. 19 „Persoanele asigurate în sistemul public de pensii care îndeplinesc condițiile de înscriere la pensie pentru limită de vârstă respectiv vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare contributiv prevăzute în anexa nr. 5 la lege, începând cu data intrării în vigoare a legii*, pot opta pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă sau continuarea activității, până la împlinirea vârstei de 70 ani, în condițiile prevăzute de art. 46 alin. (2) din lege”. *se referă la data de 1 ianuarie 2024 - data de la care se aplică art. 46 (2) - iar nu la 1 septembrie 2024 |
|
Notă: Cei care au criticat utilizarea conjuncției „și” în textul din lege se întâlnesc acum cu „sau”, în normele de aplicare: „pot opta pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă sau continuarea activității”. |
|
Unul dintre aspectele pe care le specifică proiectul de norme, în mod expres, e necesitatea de a aduce, alături de alte documente, la solicitarea pensiei pensiei pentru limită de vârstă sau a pensiei anticipate, o adeverință eliberată de angajator/angajatori din care să rezulte că solicitantul nu a optat
pentru continuarea activității până la împlinirea vârstei de 70 ani, conform art. 46 alin. (2) din lege (adeverință în original).
Conform informațiilor din piață, confirmate de ceea ce regăsim pe site-urile unora dintre casele teritoriale de pensii, aceste adeverințe sunt deja cerute solicitanților. Prin urmare, textul din normele de aplicare nu face decât să reflecte practica.
Așa cum s-a mai punctat, în ultimele două luni, situația din art. 46 (2) se referă la continuarea aceluiași raport de muncă și la amânarea momentului pensionării, întrucât pensionarea presupune încetarea de drept a raportului de muncă. Firește că noua lege a pensiilor nu limitează accesul la muncă a persoanelor, prevăzând, de altfel, expres, ideea de cumul a pensiei cu alte venituri - cu toate că, într-adevăr, textele de lege puteau fi mai bine formulate.
Să vedem acum ce prevăd normele de aplicare în ceea ce privește cumulul pensiei cu salariul sau alte venituri:
| Ce scrie în Legea nr. 360/2023 | Ce scrie în proiectul de norme |
|
Art. 105 „În sistemul public de pensii, pensionarii pot cumula pensia cu venituri dintr-o activitate pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal, precum și persoanele care desfășoară activitate în calitate de prestator casnic, potrivit Legii nr. 111/2022, și care datorează contribuția de asigurări sociale, indiferent de nivelul acestora, cu excepția: a) soțului supraviețuitor beneficiar al unei pensii de urmaș care realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) sau d), mai mari decât salariul minim brut pe țară garantat în plată; b) pensionarului, beneficiar al unei pensii anticipate, care realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) sau d)”. |
Art. 65 „Pensionarii sistemului public de pensii pot cumula pensia cu orice tip de venit, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 105 lit. a) sau b) din lege”. |
În mod normal, normele de punere în aplicare ar trebui să plece de la textul de lege din legislația primară și să detalieze, în limitele acestuia, ce-urile și cum-urile necesare aplicării acelui text de lege. Normele de aplicare nu ar trebui să adauge la lege, deși asta se întâmplă deseori.
În exemplul art. 65 din proiectul de norme vedem clar o diferență față de prevederile tezei principale din art. 105 din noua lege a pensiilor - o diferență care adaugă la lege, întrucât se referă la orice tipuri de venituri, în timp ce textul din lege se referă doar la anumite tipuri de venituri.
O posibilă explicație pentru acestă diferență: Ministerul Muncii deja pregătește modificarea Legii nr. 360/2023, una dintre modificări fiind chiar pe art. 105 din lege. Desigur, e o speculație, dar vorbim de o speculație ce se bazează pe o chestiune certă: în forma sa actuală, textul din art. 105 poate duce la situații absurde, din cauză că se referă doar la cumulul cu venituri pentru care se datorează CAS (contribuție la pensii) - „pensionarii pot cumula pensia cu venituri dintr-o activitate pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale”. Ce se întâmplă cu cineva care obține venituri din investiții sau din chirii? Conform textului de lege, pare că nu ar putea cumula pensia cu aceste venituri, pentru care nu se datorează CAS.
O inadvertență cu consecințe majore
În noua lege a pensiilor scrie că, de la 1 septembrie, pensiile stabilite pe baza legislației anterioare se recalculează prin înmulțirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referință prevăzută la art. 84 din noua lege, cu excepția pensiilor stabilite în fostul sistem de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001, care se recalculează conform art. 154. Totodată, pensiile anticipate parțiale, stabilite conform legislației anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, devin pensii anticipate, cu menținerea procentului de diminuare.
Ca urmare a recalculării pot rezulta însă cuantumuri mai mici sau mai mari decât cuantumul aflat în plată.
| Ce scrie în Legea nr. 360/2023 | Ce scrie în proiectul de norme |
|
Articolul 144 (5) În cazul în care, în urma procesului de recalculare prevăzut la alin. (1), rezultă un cuantum al pensiei mai mare, se va plăti acesta. (6) În cazul în care, în urma procesului de recalculare prevăzut la alin. (1), rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel aflat în plată sau cuvenit, se plătește pensia în cuantumul stabilit și aflat în plată anterior recalculării, până la data la care se va obține un cuantum al pensiei mai mare decât acesta ca urmare a majorării valorii punctului de referință. |
ART. 125 (1) Pensile stabilite în baza legislației anterioare intrării în vigoare a legii, devenite pensii conform art. 144 din lege, se recalculează din oficiu, potrivit dispozițiilor art. (2) În situația în care, urmare recalculării drepturilor de pensie, conform alin. (1), prin valorificarea venitului total lunar realizat, prevăzut la art. 139 alin. (1) din lege, rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel aflat în plată, se acordă cuantumul și numărul de puncte rezultate în urma recalculării. |
Astfel , putem observa că una scrie în lege, alta scrie în proiectul de norme în ceea ce privește situațiile în care recalcularea reprezintă un cuantum mai mic al pensiei decât cel aflat în plată.
Atât proiectul, cât și legea se mai pot schimba până la 1 septembrie, însă necorelarea din acest proiect recent publicat în dezbatere ridică serioase semne de întrebare cu privire la aplicarea noii legi a pensiilor.
Carp Mircea 
Brindusa_C