UPDATE: Diminuarea risipei alimentare: Donarea alimentelor, încurajată prin câteva facilități fiscale. Care sunt condițiile în care se poate face transferul gratuit

Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare îi obligă pe operatorii economici, din 21 martie, să ia măsuri de prevenire şi reducere a risipei alimentare conform unei ierarhii de prevenire stabilite în lege.

În rândul acestor măsuri, pe locul III, se află redistribuirea alimentelor prin transfer cu titlu gratuit, pentru consumul uman, către operatorii receptori, precum şi măsuri privind redistribuirea alimentelor, prin transfer, pentru consumul uman, către operatori economici.

Transferul cu titlu gratuit sau donarea alimentelor vine după măsurile de responsabilizare, adică cele prin care se încearcă prevenirea pe cât posibil a risipei alimentare (nu se produce atât de mult, de exemplu) și după reducerea prețului alimentelor aproape de data de expirare. Sunt excluse de la donare, desigur, băuturile alcoolice.

Pe lângă Legea 217/2016, în forma ei cea mai recentă, avem, nu de multă vreme, un set actualizat de norme de aplicare - HG nr. 51/2019. În aceste norme, e reluată ideea de a trece la măsura transferului cu titlu gratuit a produselor „după implementarea măsurilor de prevenire şi reducere a risipei alimentare prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) din lege” - mai exact, după măsurile de responsabilizare și după cele privind vânzarea la preț redus a produselor aflate aproape de expirarea termenului de valabilitate. 

Conform normelor, măsura transferului cu titlu gratuit vizează toate verigile lanțului agroalimentar, atunci când vorbim de măsurile ce trebuie întreprinse obligatoriu pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare astfel:

• pentru producţia primară, operatorii economici au obligaţia să întreprindă măsuri de prevenire şi reducere a risipei alimentare printre care se numără și cele de minimizare a pierderilor înainte de recoltare, precum şi măsuri de valorificare după recoltare, prin transfer cu titlu gratuit, comercializare, transformare în compost, biogaz;
  
  
• pentru prelucrare/procesare, operatorii economici au obligaţia să întreprindă măsuri de prevenire şi reducere a risipei alimentare care pot include și măsuri privind transferul cu titlu gratuit al alimentelor către operatorii receptori şi consumatorii finali; aici, prioritare sunt însă măsurile de planificare, de reutilizare, inovarea, inclusiv în tratarea alimentelor, dar și adaptarea producției la condițiile de piață (cerere-ofertă);
  
  
• pentru depozitare, distribuţie, comercializare, operatorii economici au obligaţia să întreprindă măsuri de prevenire şi reducere a risipei alimentare care pot include și măsuri privind transferul cu titlu gratuit al alimentelor către operatorii receptori şi consumatorii finali, dar și aici vorbim de o altă suită de măsuri care sunt menționate înaintea acesteia, la fel ca în cazul zonei de prelucrare-procesare;
  
  
• pentru sectorul de industrie hotelieră şi al serviciilor de alimentaţie publică, operatorii economici au obligaţia să întreprindă măsuri de prevenire şi reducere a risipei alimentare, printre care, ultimele în listă, sunt menționate și măsurile privind transferul cu titlu gratuit al alimentelor.

„Operatorii economici trebuie să realizeze demersurile necesare pentru încheierea unui contract-cadru cu operatori receptori pentru transferul cu titlu gratuit al alimentelor”, prevede Legea nr. 217/2016. 

Ca încadrare juridică, alimentele transferate se consideră a face obiectul darului manual în sensul art. 1.011 alin. (4) din Codul civil, indiferent de valoare, potrivit legii.

Transferul cu titlu gratuit al alimentelor se face către operatorii receptori sau consumatorii finali, dar aceștia nu au voie să comercializeze la rândul lor alimentele primite către alţi operatori din sectorul alimentar sau consumatorilor finali.

Totuși, de la această regulă există câteva excepții care pot comercializa alimente către consumatorul final, dar la un preț care să permită acoperirea costurilor de funcționare a activităților respective: asociaţiile şi fundaţiile care funcţionează în baza OG nr. 26/2000, întreprinderile sociale care funcţionează în baza Legii nr. 219/2015 sau serviciile sociale ale furnizorilor publici care funcţionează în baza art. 27 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, care sunt operatori din sectorul agroalimentar, înregistraţi la ANSVSA, şi care desfăşoară activităţi în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile. Nivelul maximal al costurilor de funcţionare se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a Legii privind diminuarea risipei alimentare (la momentul redactării acestui articol, normele nu au fost actualizate corespunzător celor mai recente prevederi ale legii). 

Trasabilitatea produselor alimentare transferate gratuit

„Transferul cu titlu gratuit al produselor alimentare pentru consumul uman către operatorii receptori se realizează cu respectarea cerinţelor privind trasabilitatea acestora, conform art. 18 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002”, mai prevăd normele de aplicare a Legii risipei alimentare.

Regulamentul european stabilește că trasabilitatea trebuie să fie garantată în toate etapele de producție, prelucrare și distribuție a alimentelor. Asta înseamnă că toți operatorii din zona agroalimentară au obligația de a putea identifica atât sursele de aprovizionare, cât și destinațiile produselor lor. Ei trebuie să dispună de sisteme și proceduri adecvate care să permită punerea la dispoziția autorităților competente a informațiilor legate de trasabilitate, la cerere. De asemenea, produsele introduse pe piață în UE trebuie etichetate sau identificate corect pentru a facilita trasabilitatea acestora.

„Operatorii economici care transferă cu titlu gratuit alimente către consumatorul final trebuie să întocmească, ori de câte ori este cazul, şi să menţină documente cu privire la produsele alimentare redistribuite, potrivit cap. II art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, cu modificările şi completările ulterioare”, mai prevăd normele. Vorbim de documente care conțin cel puțin informații referitoare la tipul produsului redistribuit, cantitatea de produs redistribuită, data-limită de consum/data durabilităţii minimale, data redistribuirii, numărul de consumatori finali către care a fost redistribuit.

Totodată, amintim și de obligația operatorilor din lanțul agroalimentar care sunt implicați în procesul de transfer cu titlu gratuit al alimentelor de a păstra, pentru minimum trei ani, evidenţa nominală a furnizorilor produselor agroalimentare pe care le primesc şi a beneficiarilor acestora, cu excepţia cazului în care produsele agroalimentare sunt distribuite direct către consumatorul final.

Produsele transferate mai pot fi consumate?

Transferul cu titlu gratuit își îndeplinește scopul în ansamblul măsurilor privind diminuarea risipei alimentare numai dacă produsele transferate îndeplinesc o cerință minimală - mai pot fi consumate după ce ajung la receptori sau consumatorii finali.

Potrivit normelor, transferul se poate face astfel:

a) pentru produsele alimentare prevăzute la art. 3 alin. (4) lit. a) din lege (cărora li se aplică o dată-limită de consum în conformitate cu art. 24 din Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011), transferul se realizează înainte de data-limită de consum;

b) pentru produsele alimentare prevăzute la art. 3 alin. (4) lit. b) din lege (pentru produsele alimentare cărora li se aplică o dată a durabilităţii minimale, în conformitate cu art. 2 alin. (2) lit. (r) din Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011), transferul se poate realiza şi după data durabilităţii minimale;

c) pentru produsele alimentare prevăzute la art. 3 alin. (4) lit. c) din lege, transferul se poate realiza în orice moment (e vorba de  pentru produsele alimentare care sunt absolvite de indicarea termenului de valabilitate nu este necesară o dată a durabilităţii minimale, în conformitate cu pct. 1 lit. (d) din anexa nr. X la Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011).

„Produsele alimentare aflate în ultima zi a datei-limită de consum pot face obiectul transferului cu titlu gratuit către cantine sociale sau alte obiective de alimentaţie publică care funcţionează în baza Legii nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, doar dacă sunt supuse tratamentului termic, respectiv gătite/preparate/transformate, în aceeaşi zi, cu respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului (CE) nr. 178/2002”, prevăd normele.

Facilitățile fiscale pentru plătitorii de impozit pe profit

De transferul cu titlu gratuit a alimentelor către operatorii receptori legiuitorul a legat, încă din 2016, anumite facilități fiscale. Este, de altfel, singura situație în care vorbim de facilități fiscale în contextul măsurilor de prevenire a risipei alimentare. 

Avem, astfel, la impozitul pe profit, o deductibilitate pentru următoarele cheltuieli:

• alimentele destinate consumului uman, cu data-limită de consum aproape de expirare, dacă transferul acestora este efectuat potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
• subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, dacă eliminarea acestora este efectuată potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
• produsele agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal, dacă direcţionarea/dirijarea vizează transformarea acestora în compost/biogaz sau neutralizarea acestora, potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare.

În privința TVA-ului, nu constituie livrare de bunuri transferul alimentelor destinate consumului uman, aflate aproape de expirarea datei durabilităţii minimale, în situaţia în care acesta este efectuat potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare.