Mobilitatea academică a studenților reprezintă dreptul acestora, dar și al studenților-doctoranzi, de a li se recunoaște creditele transferabile dobândite, în condițiile legii, la alte instituții de învățământ superior din țară sau din străinătate.
Conform Ordinului 4.262/2024 emis de ministrul educației, recent publicat în Monitorul Oficial, mobilitatea academică cuprinde toate activităţile care sunt incluse în planul de învăţământ al programului de studii, cum ar fi cursurile, seminariile, laboratoarele, proiectele, activitatea practică și așa mai departe.
Statutul de student sau student-doctorand este păstrat pe durata întregii perioade de mobilitate internă și internațională. Universitățile pot garanta, prin clauzele acordurilor instituționale cu universitățile partenere, că studenții care participă la mobilități au aceleași drepturi ca și studenții înregistrați la universitatea gazdă, conform documentului.
Pentru studiile universitare de doctorat, mobilitatea academică definitivă se poate efectua în cadrul aceluiași domeniu de doctorat, între școli doctorale acreditate, după finalizarea programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate, cu respectarea prevederilor Regulamentului-cadru privind studiile universitare de doctorat.
Pentru studiile universitare de scurtă durată, de licență și studiile universitare de masterat, mobilitatea academică definitivă se poate realiza numai la început de semestru, după primul semestru și până la sfârșitul penultimului semestru, între programe de studii cu același număr total de credite de studiu transferabile obligatorii, din aceeași ramură de știință.
În plus, documentul stipulează că, la cererea studentului, universitatea de origine poate încheia acorduri de mobilitate cu o altă universitate din țară sau din străinătate pentru a facilita mobilitatea, în cazul în care nu există un acord interinstituțional între cele două la momentul respectiv.
“Instituțiile de învățământ superior pot finanța, cofinanța și/sau avansa fonduri din venituri proprii pentru a susține implementarea proiectelor de mobilitate”, se menționează în document.
Mobilitatea academică definitivă poate fi realizată atât de studenții finanțați de la bugetul de stat, cât și de studenții care plătesc taxe, respectând prevederile legale privind capacitatea de școlarizare și finanțarea învățământului superior, cu acordul universităților acreditate sau autorizate provizoriu implicate și în conformitate cu reglementările proprii privind mobilitatea academică internă sau internațională și, după caz, definitivă sau temporară.
În ceea ce privește mobilitatea academică temporară, metodologia stabilește că studenții și studenții doctoranzi pot beneficia de aceasta numai între două instituții de învățământ superior acreditate sau autorizate provizoriu. Această mobilitate poate fi fie pe cont propriu, adică studentul își găsește o universitate primitoare, fie în cadrul acordurilor interinstituționale de mobilitate academică. Recunoașterea creditelor transferabile se face conform acordului interinstituțional și regulamentelor instituțiilor implicate. Deciziile privind echivalarea studiilor sau a perioadei de practică se emit în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la depunerea dosarului de echivalare.
Norma stabilește că recunoașterea creditelor are loc după finalizarea mobilității conform regulamentelor instituțiilor de învățământ superior și a recomandărilor Consiliului și Ghidului utilizatorilor ECTS.
De asemenea, se permite realizarea mobilității academice temporare pe locuri bugetate sau cu taxă după primul semestru și până la sfârșitul penultimului semestru, cu excepția programelor internaționale precum Erasmus+, care pot avea loc și în ultimul semestru.
Important de știut, documentul interzice instituțiilor de învățământ superior să impună criterii de eligibilitate care să afecteze studenții cu bursă socială. De asemenea, permite instituțiilor să suplimenteze bursele sau să ofere sprijin financiar suplimentar pentru studenții din categorii socioeconomice dezavantajate.
Comentarii articol (0)