În România, inegalitățile educaționale și sociale continuă să se adâncească, alimentate de o serie de factori care depășesc granițele genului. În timp ce femeile din țările dezvoltate domină tot mai mult în mediul universitar, România rămâne în urmă, cu o rată de absolvire scăzută, de doar 22,8%, departe de media europeană de 43,9%. Impactul pandemiei, dificultățile socio-economice și lipsa unei strategii eficiente au menținut decalajele, afectând în special tinerii din medii dezavantajate. Pe fondul unei lipse de intervenții coordonate, educația riscă să devină un privilegiu rezervat celor bogați, adâncind și mai mult diferențele de clasă și oportunitate. Citește articolul
În 2023 a apărut o nouă legislație pentru susținerea unora dintre viitorii specialiști români ce studiază în străinătate. Mai exact, s-a stabilit un sistem de sprijin financiar destinat acestora, ce conține burse lunare, dar și acoperirea unor cheltuieli cu transportul lor peste hotare. Valoarea burselor din 2025 pentru românii ce studiază în universități din străinătate, ce nu poate fi mai mică de 1.000 de euro/ lună, dar și lista domeniilor de interes pentru care se acordă ele au fost oficializate recent. Citește articolul
Printr-un ordin apărut miercuri, Ministerul Educației (ME) a publicat normele privind accesibilizarea învățământului superior pentru persoanele cu dizabilități, care stabilesc, printre altele, că studenții cu dizabilități ori nevoi educaționale speciale au dreptul la locuri finanțate de la bugetul de stat, acces adaptat în spațiile instituției de învățământ superior, dar și acces gratuit cu mașina personală în campusul universitar. Citește articolul
Ordinul ministrului educaţiei pentru aprobarea metodologiei privind mobilitatea academică a fost oficializat de curând și stabilește condițiile în care studenţii pot beneficia de mobilitate academică, fie ea internă ori internaţională. Aceasta poate fi, după caz, definitivă sau temporară şi poate fi implementată într-un format fizic, virtual sau o combinaţie a celor două. Citește articolul
Valoarea taxei de școlarizare din universitățile de stat va trebuie adusă la cunoștința candidaților în același timp cu publicarea ofertei educaționale, potrivit unei legi apărute marți. După cum apărea în forma inițială a proiectului ce a devenit acum lege, studenții admiși pe locurile cu taxă, în cazul universităților de stat, sau cei din învățământul superior particular ar fi putut plăti aceeași sumă pe tot parcursul facultății, majorarea taxei pe parcursul ciclului de studii fiind interzisă, dar măsura amintită a fost eliminată, astfel că nu se mai regăsește în noua lege. Citește articolul
Noile reglementări privind educația universitară recunoaște rolul facultăților private, asigurându-le un cadru legal unitar, care conferă studenților de la ”privat” drepturi similare cu cele ale celor care frecventează instituțiile de stat. Diferențele sunt urmarea directă a modului de finanțare a celor două forme de învățământ, cu impact direct asupra burselor și facilităților de cazare și alimentație. Citește articolul
Inițiată ca urmare a unui protest al studenților nemulțumiți de numărul mare de ore pe care sunt nevoiți să le petreacă la facultate, o propunere de modificare a Legii învățământului superior introduce limitarea orelor la facultate la maximum opt pe zi. Scopul inițiativei este acela de a nu limita posibilitatea de angajare a studenților cu taxă. Citește articolul
În condițiile în care există multe solicitări venite din piața muncii în acest sens, studiile universitare de scurtă durată sau, după cum erau cunoscute mai demult, școlile de subingineri sunt reintroduse prin noua legislație a educației. Durata acestei forme de studii universitare va fi de doi ani, față de trei, cât era înainte. Absolvenții cu diplomă de absolvire a ciclului de studii de scurtă durată își vor putea continua studiile în cadrul ciclului I - studii universitare de licență, prin participarea la examenul de admitere. Citește articolul
Cadrul legal pentru susținerea unora dintre viitorii specialiști români ce studiază în străinătate a fost actualizat, în februarie, prin stabilirea unui sistem de sprijin financiar destinat acestora, ce conține burse lunare, dar și acoperirea unor cheltuieli cu transportul în afara granițelor. Valoarea burselor pentru românii ce studiază în universități din străinătate trebuie stabilită anual, în funcție de țara în care se studiază, dar nu poate fi mai mică de 1.000 de euro/lună. Exact asta a făcut recent Ministerul Educației (ME), printr-un ordin oficializat vineri, respectiv a stabilit valoarea burselor lunare în funcție de țara de studiu și lista domeniilor de interes pentru care se acordă banii. În plus, ministerul a publicat și regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului național de acordare a burselor în străinătate. Citește articolul
O parte dintre activitățile ce se desfășoară în mediul universitar în cadrul formei de învățământ cu frecvență, respectiv cursurile, se vor putea desfășura și prin intermediul unor conexiuni audio-video sau al unor platforme informatice dedicate, potrivit unei ordonanțe ce a fost oficializată aseară. Cu toate astea, examenele vor implica prezența fizică a studenților la facultate. Modul în care se vor desfășura efectiv activitățile de predare, învăţare, cercetare, aplicaţii practice şi evaluare va trebui stabilit până spre sfârșitul lunii august. Citește articolul