Administrarea contribuțiilor, taxelor, penalităților și a altor sume ce constituie venituri ale Fondului pentru mediu, inclusiv declararea, stabilirea, controlul, colectarea, soluționarea contestațiilor, precum și îndeplinirea măsurilor asigurătorii și procedura de executare silită se realizează de Administrația Fondului în conformitate cu dispozițiile [Codului de procedură fiscală], care se aplică în mod corespunzător”, scrie în OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu.
Din acest motiv, Ministerul Mediului a oficializat recent Ordinul 1.248/2024, prin care s-au aprobat modelul și conținutul documentelor utilizate în activitatea de verificare documentară derulată de AFM. Actul normativ este în vigoare din 7 iunie 2024 și cuprinde:
- solicitarea de documente/informații;
- invitația pentru audiere;
- dispoziția de măsuri ca urmare a verificării documentare;
- decizia de impunere privind obligațiile fiscale principale stabilite ca urmare a verificării documentare.
„Verificarea documentară constă în efectuarea unei analize de coerență a situației fiscale a contribuabilului/plătitorului, pe baza documentelor existente la dosarul fiscal al contribuabilului/plătitorului, precum și pe baza oricăror informații și documente transmise de terți sau deținute de organul fiscal, care au relevanță pentru determinarea situației fiscale”, scrie în Cod.
Un aspect foarte important de reținut este că, în cazul verificării documentare, nu se face niciun fel de notificare prealabilă. Astfel că, atunci când află despre o asemenea verificare, contribuabilul deja a fost controlat de la distanță și deja s-au identificat probleme privind obligațiile sale fiscale.
„Verificarea documentară se efectuează în cadrul termenului de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale. Stabilirea perioadelor care sunt supuse verificării documentare se efectuează de organul fiscal competent în funcție de riscul fiscal identificat. Pot fi supuse verificării documentare perioade determinate din cadrul uneia sau al mai multor perioade impozabile. Operațiunile și documentele ce sunt supuse verificării documentare se selectează de organul fiscal competent a efectua controlul. Pot face obiectul verificării documentare una sau mai multe operațiuni realizate într-o perioadă determinată, după caz. (...)
În situația în care, ca urmare a verificării documentare, organul fiscal constată diferențe față de creanțele fiscale, veniturile sau bunurile impozabile și/sau informațiile în legătură cu acestea declarate de contribuabil/plătitor, acesta înștiințează contribuabilul/plătitorul despre constatările efectuate. Odată cu înștiințarea, organul fiscal solicită documentele și explicațiile scrise pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le prezinte în vederea clarificării situației fiscale”, dispune Codul.
Dacă documentele solicitate nu sunt prezentate în 30 de zile de la comunicarea înștiințării AFM sau documentele prezentate confirmă diferențele identificate de AFM și/sau sunt incorecte sau incomplete, AFM stabilește diferențele de creanțe fiscale datorate prin emiterea unei decizii de impunere sau dispune măsurile necesare respectării prevederilor legale.
Decizia de impunere, care este dată sub rezerva verificării ulterioare (printr-o viitoare inspecție fiscală), se emite în cel mult 25 de zile lucrătoare de la data audierii și se comunică celor care au fost verificați documentar.