Clădiri rezidențiale: Noile reguli pentru impozitarea locală, ce sunt aplicabile din 2025

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 457 și art. 460 din Codul fiscal, începând cu data de 1 ianuarie 2025, vom avea următoarele reguli generale privind stabilirea impozitului pe clădirile rezidențiale:

• în cazul clădirilor rezidențiale și a clădirilor-anexă aferente acestora, impozitul sau taxa pe clădiri se va calcula prin aplicarea unei cote de minimum 0,1% asupra valorii clădirii;
  
  
• valoarea clădirii, exprimată în lei, se va stabili prin însumarea valorii clădirii, a clădirilor-anexă, după caz, şi a valorii suprafeţelor de teren acoperite de aceste clădiri, cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România;
  
  
• în ipoteza în care valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, din studiile de piaţă administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, sunt mai mici decât valorile impozabile determinate conform prevederilor prezentului articol, în vigoare la data de 31 decembrie 2022, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de minimum 0,1% asupra valorii impozabile determinate conform prevederilor prezentului articol, în vigoare la data de 31 decembrie 2022. Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
  
  
• în vederea determinării valorii clădirii şi a terenului acoperit de aceasta pentru anul de referinţă se vor utiliza valorile cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, aferente anului anterior celui de referinţă;
  
  
• în cazul în care în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, valoarea este exprimată în euro/mp, valoarea clădirii se calculează prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate exprimate în metri pătraţi, cu valoarea pe metru pătrat cuprinsă în aceste studii. În cazul în care valorile sunt exprimate în euro, se va utiliza cursul de schimb al monedei euro la data de 31 decembrie a anului anterior celui de referinţă;
  
  
• suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol sau la mansardă, exceptând suprafeţele podurilor neutilizate ca locuinţă, ale scărilor şi teraselor neacoperite;
  
  
• dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,4;
  
  
• în ipoteza în care Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, nu conţin informaţii despre clădirile sau terenurile acoperite de aceste clădiri de pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale, se vor aplica următoarele reguli: în cazul unei clădiri rezidenţiale, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de minimum 0,1% asupra valorii impozabile determinate conform prevederilor art. 457 din Codul fiscal, în vigoare la data de 31 decembrie 2022. Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
  
  
• organele fiscale locale vor efectua reîncadrarea clădirilor care cuprind atât suprafeţe rezidenţiale, cât şi suprafeţe nerezidenţiale, în categoria clădirilor rezidenţiale sau nerezidenţiale, în baza informaţiilor pe care le deţin şi a situaţiei existente la 31 decembrie a anului anterior celui de referinţă;
  
  
• organele fiscale locale întocmesc şi transmit contribuabililor comunicări referitoare la valoarea clădirilor şi a terenurilor acoperite de acestea, precum şi impozitul aferent acestora, calculate în baza valorilor cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România;
  
  
• în situaţia în care contribuabilii nu răspund organului fiscal local în termen de 30 de zile de la primirea comunicării, se consideră acceptare tacită a datelor înscrise în comunicare;
  
  
• în cazul clădirii la care au fost executate lucrări de renovare majoră, din punct de vedere fiscal, anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care a fost efectuată recepţia la terminarea lucrărilor. Renovarea majoră reprezintă acţiunea complexă care cuprinde obligatoriu lucrări de intervenţie la structura de rezistenţă a clădirii, pentru asigurarea cerinţei fundamentale de rezistenţă mecanică şi stabilitate, prin acţiuni de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, precum şi, după caz, alte lucrări de intervenţie pentru menţinerea, pe întreaga durată de exploatare a clădirii, a celorlalte cerinţe fundamentale aplicabile construcţiilor, conform legii, vizând, în principal, creşterea performanţei energetice şi a calităţii arhitectural-ambientale şi funcţionale a clădirii. Anul terminării se actualizează în condiţiile în care, la terminarea lucrărilor de renovare majoră, valoarea clădirii creşte cu cel puţin 50% faţă de valoarea acesteia la data începerii executării lucrărilor.

În ceea ce privește realizarea studiilor de piață, din punct de vedere legal, important de reținut este faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 111 alin. (4) și (5) din Codul fiscal, camerele notarilor publici au obligația de a realiza și de a actualiza cel puțin o dată pe an studii de piață, care trebuie să conțină informații privind valorile minime consemnate pe piața imobiliară.

Studiul de piață reprezintă colectarea informațiilor de pe piața imobiliară în ceea ce privește oferta/cererea și valorile de piață corespunzătoare proprietăților imobiliare care fac obiectul transferului dreptului de proprietate potrivit prevederilor art. 111 din Codul fiscal. 

Studiul de piață trebuie să conțină informații privind valorile minime consemnate pe piața imobiliară specifică în anul precedent în funcție de tipul proprietății imobiliare, de categoria localității unde se află situată aceasta, respectiv zone în cadrul localității/rangul localității.