avocatnet.ro 
Conform Raportului, ”cele mai frecvente încălcări ale legislației în domeniul relațiilor de muncă reclamate sunt cele legate de prevederile Codului Muncii”, neplata salariilor ocupând primul loc în cadrul sesizărilor, fiind înregistrat un număr de 710 petiții doar în anul 2023. Deși numărul reclamațiilor privind neplata salariilor este mare, acesta nu poate fi considerat unicul reper în acest sens, având în vedere faptul că marea majoritate a angajaților nu reclamă întârzierile salariale, sau așteaptă o perioadă mai îndelungată până să ia decizia de a acționa.
Plata salariului în bani trebuie să se efectueze, în conformitate cu prevederile Codului Muncii, ”cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.” Art. 160 din Codul Muncii definește componența unui pachet salarial astfel: ”Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.”
Neplata sau întârzierea nejustificată a plății salariului ”poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.” Astfel, angajatorul poate răspunde contravențional în cazul în care nu plătește angajaților salariul stabilit prin contractul de muncă, sau în cazul în care amână/întârzie nejustificat plata acestora.
Ce sancțiuni contravenționale se aplică angajatorului în cazul neplății salariilor?
Dacă angajatorul nu plătește integral salariul angajatului în cel mult o lună de la data de plată stabilită în contractul de muncă, acesta riscă o amendă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei, ”pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul”. O excepție o poate constitui situația în care ”angajatorul se află sub incidența Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență”. Cu alte cuvinte, dacă organizația/firma angajatoare se află în insolvență/pericol de insolvență și beneficiază implicit de protecția Legii 85/2014, aceasta va fi scutită de la plata amenzii contravenționale menționate mai sus.
Totodată, angajatorul riscă o amendă cuprinsă între 300 și 2.000 de lei în cazul în care nu respectă dispozițiile privind garantarea salariului minim brut stabilit la nivel național. Începând cu data de 1 iulie, salariul minim brut s-a majorat la 3.700, valoarea netă a salariului minim devenind 2.363 lei.
Căror instanțe se poate adresa salariatul dacă îi sunt încălcate drepturile salariale?
Angajații cărora nu li s-a făcut la timp sau integral plata salariilor pot sesiza acest aspect la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) fie prin e-mail, fax, poștă, sau direct la sediul inspectoratului. O altă alternativă ar fi acțiunea în instanță sau chiar solicitarea insolvenței.
mustafa trk