Putem angaja orice persoană să ofere servicii de bonă, inclusiv un membru al familiei?

Activitatea bonelor este reglementată de Legea nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă. Potrivit acesteia, bonă poate fi orice persoană, cetățean român sau străin, cu domiciliul ori reședința legală în România, cu condiția ca aceasta să fie calificată potrivit prevederilor legale pentru a desfășura servicii de îngrijire și supraveghere a copilului. Activitatea de bonă este una calificată și deci pentru a profesa sunt necesare o serie de competențe dobândite prin pregătire specială și atestate corespunzător.

În ceea ce privește exercitarea activității de bonă, aceasta se poate realiza fie în baza unui contract individual de muncă, încheiat între bonă și o persoană juridică, adică o firmă care oferă astfel de servicii; iar altă alternativă ar fi ca bona să se înregistreze ca PFA, urmând să încheie apoi un contract de servicii cu părinții copilului beneficiar. Orice altă formă de a presta servicii de bonă este ilegală.

În acest sens, nici beneficiarii, adică părinții copilului, nu pot angaja bone, întrucât acest fapt contravine prevederilor legale. Totodată, dacă părinții copilului beneficiar îi fac bonei contract la o firmă pe care aceștia o administrează, dar care nu este autorizată să ofere servicii de bone, se consideră, de asemenea, infracțiune.

Pentru ca o persoană să poată presta activitatea de bonă, legea prevede următoarele condiții:

• să fie cetățean român sau străin cu domiciliul/reședința, de regulă, în aceeași localitate cu domiciliul/reședința copilului;
• să fie cetățean străin cu drept de muncă în România și posedă un titlu oficial de calificare recunoscut sau echivalat pentru profesia de bonă;
• să aibă capacitate deplină de exercițiu;
• să fie aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; îndeplinirea acestei condiții se dovedește cu certificat medical eliberat în condițiile legii;
• să fie aptă din punct de vedere psihologic; îndeplinirea acestei condiții se dovedește cu raportul de evaluare eliberat în condițiile legii;
• să nu aibă antecedente penale, cu excepția faptelor săvârșite din culpă, dovedite prin certificat de cazier judiciar.

Calificarea se obține prin diploma, certificat sau un alt titlu de bonă, obținut în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților și trebuie să fie recunoscute sau echivalate, după caz, în conformitate cu prevederile Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România.

Legea reglementează și atribuțiile pe care bona are în raport cu copilul pe care îl are sub supravegheze. Printre acestea, sunt:

• îngrijirea și supravegherea copilului;
• hrănirea copilului;
• acordarea primului ajutor în caz de îmbolnăvire/accidentare a copilului;
• informarea reprezentantului legal al copilului cu privire la evoluția acestuia, precum și informarea de urgență a angajatorului referitor la apariția unor situații deosebite cu privire la copil;
• însoțirea copilului la activități recreative, culturale, artistice, sportive și școlare;
• alte atribuții convenite prin contract.