Regulamentul european privind interzicerea punerii pe piață a produselor realizate utilizând muncă forțată a fost publicat. Consecințe pentru comercianții UE și terți, pe toate etapele de producție

Regulamentul (UE) 2024/3015 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2024 privind interzicerea pe piața Uniunii a produselor realizate utilizând muncă forțată și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 a apărut azi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică începând cu 14 decembrie 2027, oferind statelor membre și companiilor un interval de timp rezonabil pentru a implementa schimbările necesare, inclusiv crearea de structuri administrative adecvate, adaptarea procedurilor interne și bifarea pregătirilor operaționale pentru alinierea la noile cerințe. Cu toate acestea, unele dintre prevederile sale se aplică din decembrie anul acesta - mai exact, cele ce privesc operaționalizarea unor mecanisme interente aplicării acestui nou regulament.

Regulamentul vine ca răspuns la o problemă globală critică: existența muncii forțate în lanțurile de aprovizionare. Potrivit Organizației Internaționale a Muncii (OIM), în 2021, aproximativ 27,6 milioane de persoane erau supuse muncii forțate, inclusiv femei, copii și alte grupuri vulnerabile. Uniunea Europeană dorește să se asigure că piața sa nu sprijină indirect astfel de practici prin comercializarea produselor realizate în asemenea condiții, scop în care legiuitorul european a adoptat acest regulament.

Astfel, prevede regulamentul european, produsele fabricate prin muncă forțată, indiferent dacă sunt produse în interiorul UE sau importate, nu vor mai putea fi introduse pe piața UE. Interdicția se extinde asupra tuturor etapelor de producție, inclusiv recoltarea materiilor prime și procesarea.

Fiecare stat membru va trebui să desemneze autorități responsabile pentru identificarea și investigarea cazurilor de încălcare a regulamentului (până în decembrie 2025), iar la nivelul UE va exista un portal unic pentru raportarea și monitorizarea produselor suspectate de utilizarea muncii forțate.

Notă: Munca forțată constituie o încălcare gravă a demnității umane și a drepturilor fundamentale ale omului, contribuie la perpetuarea sărăciei și stă în calea dezideratului ca toată lumea să aibă acces la un loc de muncă decent, potrivit OIM. Munca forțată include practici precum reținerea documentelor de identitate, impunerea de datorii care constrâng persoana să lucreze pentru a le achita, sau alte forme de exploatare în care lipsa consimțământului liber al muncitorului este evidentă.

Consecințe asupra comercianților, producătorilor și distribuitorilor din UE

Companiile trebuie să monitorizeze cu rigurozitate lanțurile lor de aprovizionare pentru a se asigura că nu utilizează munca forțată. Acest lucru poate fi realizat prin efectuarea de audituri externe, utilizarea tehnologiilor precum blockchain pentru trasabilitatea produselor și colaborarea cu organizații independente de certificare. De asemenea, companiile pot implementa politici interne stricte și programe de formare pentru a identifica și elimina riscurile asociate muncii forțate. Implementarea măsurilor de conformitate poate genera costuri suplimentare însă, mai ales pentru IMM-uri.

Vorbim însă și de un impact la nivel de reputație. Conformitatea cu regulamentul poate deveni un avantaj competitiv într-un mediu din ce în ce mai sensibil la etica afacerilor. Companiile care adoptă aceste standarde pot câștiga loialitatea consumatorilor preocupați de etică, pot atrage investitori interesați de sustenabilitate și pot evita sancțiunile sau daunele reputaționale care pot rezulta din asocieri cu practici de muncă forțată. Mai mult, companiile pot folosi aceste inițiative ca parte a strategiei lor de marketing pentru a-și diferenția produsele. 

Consecințe asupra actorilor din afara UE

Exportatorii către UE din țări terțe vor fi nevoiți să demonstreze că produsele lor sunt fabricate în condiții etice. Aceasta implică furnizarea de documentație detaliată despre lanțurile de aprovizionare, efectuarea unor audituri independente și obținerea certificărilor internaționale recunoscute privind standardele de muncă. De asemenea, este posibil să fie necesară implementarea unor tehnologii avansate pentru trasabilitatea produselor și colaborarea strânsă cu organizații care supraveghează respectarea drepturilor omului.

Creșterea prețurilor, principalul dezavantaj pentru consumatori

Consumatorii din UE vor putea avea mai multă încredere că produsele disponibile pe piața europeană respectă drepturile fundamentale ale omului. Desigur, acesta e un avantaj doar în privința celor care sunt în cunoștință de cauză ori și-au pus problema nerespectării unor drepturi fundamentale ale lucrătorilor care fac posibilă achiziționarea unor produse, precum hainele, la prețuri mici și foarte mici. 

Costurile suplimentare suportate de companii în contextul respectării acestui nou cadru legal la nivel european vor ajunge să fie transferate însă consumatorilor. Aceste creșteri de preț pot varia în funcție de complexitatea lanțului de aprovizionare, sectorul de activitate și gradul de investiții necesare pentru alinierea la regulament. De exemplu, sectoarele care implică procese complexe de producție ar putea resimți un impact mai mare asupra prețurilor finale.